La sediul Episcopiei Devei şi Hunedoarei s-a desfăşurat sâmbătă, 16 aprilie 2016, prima ședință de lucru a comisiei teologice mitropolitane speciale care cercetează viața și activitatea Părintelui Arsenie Boca, după cum se precizează într-un comunicat remis de Biroul de presă al Eparhiei.
Părintele Arsenie Boca s-a născut la 29 septembrie 1910. A studiat la Gimnaziul ortodox „Avram lancu" din Brad (1922-1929), Academia Teologică „Andreiană" din Sibiu (1929-1933) și la Academia de „Belle Arte" din București și un stagiu de documentare la Muntele Athos. Hirotonit diacon – necăsătorit în 1936 și preot, la 10 aprilie 1942.

La mai puțin de o zi de la acordarea titlului de Doctor Honoris Causa, Patriarhului României, Preafericitul Daniel, se cere RETRAGEREA acestuia pe motiv că acordarea a fost făcută fără hotărârea Senatului Universitații Politehnica București (UPB).

În timp ce studenții membri în Senat spun că ei nu au fost prezenți la nici o ședința a Senatului în care să se ia o astfel de hotărâre, așa cum cere regulamentul, profesorii sunt mai rezervați, cei contactați de noi, nedorind să comenteze sau ”neștiind” despre ce este vorba.

De la început vreau să precizez că fac acest demers de informare cu smerenie și cu îndoială asupra efectelor gestului meu, întrucât e posibil să stric starea de fericire pe care o asigură sărăcia de cunoștințe și de duh.
Deasupra grijii însă, a temerilor și a smereniei, a ipocriziei, răutății și prostiei e Adevărul. Iar acesta e numai unul în sensibila chestiune a ridicării Catedralei Mântuirii Neamului. Realitatea e confirmată de documente și fapte indubitabile. Toate aceste mărturii stabilesc că în chestiunea Catedralei avem de a face cu o decizie de stat, care a servit interesul național al României Mari, într-un moment conjunctural deosebit de prielnic pentru proiecțiile de putere regională și europeană ale României Mari.

O altă ipoteză asemănătoare a fost formulată de profesorul Richard Friedman (Universitatea din Georgia), care susţine faptul că Biblia ebraică a fost redactată de aproximativ 100-150 de autori.
Conform unei opinii general acceptate, Biblia ar fi fost scrisă de un colectiv restrâns de autori, care considerau că opera lor nu reprezintă altceva decât transcrierea cuvântului lui Dumnezeu. Noi studii arată că numărul celor care au contribuit la realizarea Sfintelor Scripturi ar fi, de fapt, mult mai mare faţă de cel pe care îl cunoaştem cu toţii.

Artefactele au o vechime de peste 2300 de ani.
În anul 2003, cinci tăbliţe de plumb au fost descoperite într-un cimitir antic, situat în zona de nord-vest a oraşului grec Pireu. Patru dintre aceste obiecte au fost inscripţionate cu invocaţii ale zeităţilor subpământene, cărora li se cerea să ucidă proprietarii unor taverne în cele mai groaznice moduri cu putinţă. Istoricii susţin că textele, datate în secolul IV î.Hr., oferă informaţii importante despre practicile sociale şi ritualice ale grecilor din vechime.

În toate bisericile ortodoxe, credincioşii poartă în mâini ramuri de salcie sau mâţişori care au fost sfinţite la slujba de dimineaţă, simbolizându-i pe locuitorii Ierusalimului care l-au primit cu bucurie pe Mântuitor. Începând din seara Duminicii de Florii, intrăm în săptămâna Sfânta a Patimilor care va culmina cu Sfânta zi de Joi, când a avut loc Cina cea de taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus.

Secretariatul de Stat pentru Culte a publicat situația centralizată a lăcașurilor de cult din România[1], așa cum era la data de 31 decembrie 2015. Această statistică oferă posibilitatea analizei cantitative și comparative între culte și are avantajul de a lămuri un aspect care din ce în ce mai des este invocat ca problemă, construcția de biserici.
Întrucât regimul comunist a împiedicat zidirea lăcașurilor de cult, în condițiile creșterii demografice, demararea unor noi construcții de biserici după anul 1989 a fost necesară, acestea fiind construite la iniţiativa comunităţilor de credincioşi. După 26 de ani, doar Biserica Ortodoxă Română a devenit ținta criticilor pe această temă.

Preasfinția Sa Virgil Bercea a oferit portalului de știri Settimana News un interviu despre apropiatul Sinod pan-ortodox. Vă oferim în continuare acest interviu, apărut în traducere pe EGCO.ro:
– Preasfinția Voastră, aveți contact cu Biserica Ortodoxă, care se pregătește pentru Sfântul și Marele Sinod din iunie, ce aer se respiră? Ce gândesc greco-catolicii despre acest Sinod pan-ortodox? Dumneavoastră ce părere aveți? Data Sfintelor Paști, de exemplu, nici nu va fi discutată.
– „Eu sunt a lui Pavel, eu sunt a lui Apollo, eu sunt a lui Chefa, eu sunt a lui Cristos!” (1Corinteni 1,12). Anul Domnului 2016: 27 martie, Paștele latin; 1 mai, Paștele bizantin. Cinci săptămâni diferență între Sărbătoarea Învierii Domnului în rit latin și Sărbătoarea Învierii Domnului în rit bizantin. Scandalos!

În ultimii ani, s-a remarcat o amplă criză în Biserică cu privire la practicarea examinării conștiinței. Pe de o parte, pentru mulți a devenit o examinare legalistă (în esență punându-se pe sine în tribunal), făcută în mod exclusiv în contextul Spovezii, ceea ce poate produce efecte colaterale cum ar fi scrupulozitatea, depresia și descurajarea - în unele cazuri putându-se ajunge chiar la anxietate patologică. Pe de altă parte, ca reacție, alții s-au orientat spre o psihologie mai secularizată, golită în totalitate de spiritual. Exercițiile de auto-observare care țintesc spre o „igienă mentală” (în care, în esență, lucrul cel mai important este ca eu să mă simt bine în pielea mea) au înlocuit practicile tradiționale și holiste.

Pentru prima dată în Norvegia, la întrebarea "Crezi în Dumnezeu?", răspunsurile de "nu" le-au depăşit pe cele de "da".
Un sondaj, la care au răspuns 4000 de norvegieni, a arătat că 39% dintre respondenţi au declarat că nu cred în Dumnezeu, 37% sunt credincioşi, iar 23% au răspuns că nu ştiu, potrivit Business Magazin.
În 1985, când a fost adresată această întrebare pentru prima dată, doar o cincime a declarat că nu crede în Dumnezeu, în timp ce 50% s-au declarat ca fiind credincioşi.