Duminica 6 martie, odata cu pomenirea celor adormiti, la parohia otodoxă română din Birmingham va fi organizată și o agapa, inaintea Lasatului Sec la carne, se arată într-o coresondență preluată de Romanian Global News.

"Dorim in primul rand sa profitam de faptul ca anul acesta sarbatoarea Sfintilor 40 de mucenici din Sevasta care inaintea Postului Mare si invitam pe toti cei care vin din Moldova sau Muntenia sa ne delecteze cu retetele traditionale de 'mucenici' moldovenesti sau muntenesti, facuti cu toate ingredientele de 'ne-post'. Cei care nu sunt priceputi la aceste retete sau care vin din alte regiuni ale tarii pot aduce contributii obisnuite pentru astfel de agape.

Ieşeanul Ioan Baron, fost mecanic CFR, s-a retras în munţii Bucovinei şi a învăţat leacurile naturii, pe care le prepară singur alinând suferinţele călugărilor şi mirenilor trimişi la el chiar de medici.
Dintre cei 68 ani pe care-i are, Ioan Baron a trăit 4 ani într-un bordei săpat în pământ pe Muntele Giumalău din Bucovina, până s-a hotârât să iasă iar la lumină. Îşi lăsase în urmă la Iaşi viaţa de mecanic la CFR, familia cu doi băieţi mari şi un trai aşezat.
Dar liniştea din suflet nu şi-o găsise încă, nici după ce ieşise la pensie. Ceva îi dădea ghes să-şi ia lumea-n cap, nu ca un aventurier, ci ca pustnic.

Pe masa de lucru a parlamentarilor se află un proiect de lege prin care românii ar putea fi exonerați de plata botezurilor, a cununiilor, a înmormântărilor și a altor servicii religioase pentru care acum se percepe o anumită taxă.
Concret, credincioșii care își achită contribuția anuală stabilită de parohia din care fac parte, nu vor mai scoate bani din buzunare, atunci când au nevoie de un alt serviciu religios, cum ar fi cununie, botez sau înmormântare.

Noi le spunem “mărţişoare”. Bulgarii le spun “marteniţi”. La albanezi se cheamă “lidhka”. Sunt denumiri diferite ale aceluiaşi vechi obicei de pe vremea dacilor, adoptat, în timp, şi de alte popoare din centrul şi sud-estul Europei. Ce le uneşte şi ce le deosebeşte?
Tradiţia Mărţişorului, veche de circa 8.000 de ani, este legată de prima zi de primăvară, de credinţele şi practicile agrare ale dacilor, care confecţionau, peste iarnă, şiraguri de pietricele albe şi roşii, purtate la gât începând cu 1 martie. Aceste mărţişoare simbolizau împletirea armonioasă dintre principiul feminin (roşu = foc, sânge, soare) şi principiul masculin (alb = limpezimea apei, înţelepciune).
În credinţele dacilor, aceste amulete erau purtate până când înfloreau copacii, pentru ca apoi să fie atârnate de crengi, pentru a aduce fertilitate şi spor în gospodărie (iată de unde vine obiceiul, păstrat încă în zonele rurale, de a atârna şnurul alb-roşu de ramuri!).

 Există câteva rugăciuni speciale pe care mulți dintre noi nu le cunosc. Acestea au stat ascunse în paginile Bibliei și ne pot vindeca atât trupul, cât și sufletul.
„Doamne, deschide ochii sufletului meu, precum ai deschis ochii celui orb din naștere, ca să te cunosc pe Tine și să Te urmez pe calea cea strâmtă care duce la Împărăția Cerurilor.” (Marcu 10, 46-52)
„Doamne Iisuse, atinge-te de mine precum Te-ai atins de soacra lui Petru care zăcea în pat cuprinsă de friguri, și ridică-mă pe mine din patul durerii pentru a-Ți mulțumi și a-Ți sluji pururea Ție!” (Matei 8, 14-15)

O micuţă biserică din Transilvania ascunde comori care ar fi exploatate la maximum, dacă monumentul istoric ar fi situat în altă ţară. Un istoric clujean a scos în evidenţă faptul că există dovezi că în biserică au fost păstrate inclusiv fragmente din coroana de spini a lui Iisus. De asemenea, aici se regăseşte una dintre cele patru copii existente în lume a capodoperei lui Giotto, Navicella.

Patriarhul Daniel are de gând să aducă moaştele Sfântului Ardealului la Catedrala Neamului. Asta s-ar putea întâmpla la anul, când sunt preconizate primele slujbe în imensa biserică, scrie Click.
Anul trecut, când s-au împlinit 26 de ani de la moartea sa, peste 30.000 de oameni au venit să se roage la mormântul lui Arsenie Boca, despre care lumea întreagă a aflat că face minuni.

În timp ce retorica modernă sugerează că ateismul este o idee a lumii de astăzi, un profesor de la Universitatea din Cambridge susţine că de fapt este o modalitate veche de gândire, care ulterior a fost strivită de forţele imperiale.
Necredinţa în Dumnezeu (sau zei) îşi poate avea originile în civilizaţiile politeiste din Grecia antică şi Roma precreştină. În aceste societăţi antice, ateismul cel mai probabil că a prosperat, citează Daily Mail.
O nouă carte, ” Battling the Gods”, a lui Tim Whitmarsh, profesor de cultură greacă şi un membru al Colegiului St John, de la Universitatea din Cambridge, explică faptul că ateismul a fost lăsat în afară o mare parte a istoriei scrise.
Acest lucru a condus dezbaterile actuale dintre atei şi credincioşi să ajungă la două ipoteze, explică cercetătorul.

Născut în iarna anului 1880 la Coştei, o veche comună românească aflată astăzi la graniţa judeţului Timiş cu Voivodina, în Banatul sârbesc, Avram Imbroane era fiul unor ţărani înstăriţi, care s-au îngrijit ca fiul lor să devină om cu carte. A urmat clasele primare în satul natal, studiile secundare la Biserica Albă, unde a avut primele conflicte cu autorităţile din cauza unor discuţii pe marginea cărţii scrise de Vincenţiu Babeş „Die Sprache und Nationalitätenfrage in Österreich bei einem Romänen", care incrimina politica maghiară de reprimare a limbii şi naţiunii române, şi a avut de suportat primele persecuţii, fiind nevoit să renunţe la studii şi să se întoarcă acasă, scrie http://www.pressalert.ro, preluat de Romanian Global News.

Aparitiile miraculoase ale Fecioarei Maria, numite si mariale, nu sunt o noutate in ultimele doua sute de ani. La Lourdes, la Fatima sau la Medjugorie, multi sunt convinsi ca s-au produs adevarate miracole, talmacite de prelati drept intentii ale Cerului de a chema lumea la crestinism. Fie cautandu-L in fenomene pe care nu si le putea explica, fie in temple, in biserici, in monumente sau in alte lucruri facute de mana lui, omul a incercat dintotdeauna sa intre in legatura cu Dumnezeu.