Razvan Burleanu a devenit noul presedinte al FRF, castigand detasat al doilea scrutin al alegerilor desfasurate, miercuri, la Casa Fotbalului, cu 113 voturi primite, contra unui numar de doar 58 obtinute de contracandidatul sau Vasile Avram.
In minutele tensionate din timpul numararii voturilor din scrutinul secund, tatal celui ce avea sa devina noul sef al Federatiei, fostul mare fotbalist bacauan Gheorghe Burleanu, a declarat in exclusivitate pentru Sport Total FM, ca in viitor asteapa chiar mai multe realizari de la fiul sau.

“De educatia copiilor s-a ocupat mai mult sotia!”

“Sunt fericit ca a ajuns unde a ajuns.

Fostul presedinte al Fiscului din 2005-2006, Sebastian Bodu, este cel care a declansat institutional procedurile penale care au condus la condamnarea de marti a celor 8 sefi din fotbal.
Prin 2006, presedintele de atunci al Agentiei Nationale Fiscale (ANAF) ajungea sperietoarea patronilor si managerilor din fotbalul romanesc, care invarteau milioane de dolari prin tranzactii internationale de jucatori. "Sa vina Bodu, sa vina Bodu!", scandau suporterii pe stadioane. Cei mai buni jucatori plecau in strainatate, patronii si impresarii se imbogateau, iar fanii inghetau in tribune.
La 8 ani de atunci, Bodu, ajuns intre timp europarlamentar, la final de mandat, isi aminteste ca din presa a aflat despre fraudele comise la transferurile unor jucatori romani.

Biroul Electoral Central a confirmat ceea ce personal i-am zis de-acum vicepremierului Daniel Constantin cand a vizitat Maramuresul acum vreo doua saptamani si cand desi era aci pentru semnarea protocolului USD Maramures isi deconta destrabalarea din bugetul Ministerului Agriculturii.
Si, logic, ca sa para normal asta atunci a mimat o intalnire cu fermierii din zona, in timp ce reale intalniri cu acestia au avut Valeriu Zgonea si Eugen Teodorovici.
In Atari conditii, amatorismul dovedit de actual clasa politica conducatoare face ca BEC sa nu permita Uniunii Social Democrate (USD) să se înscrie sub această denumire în cursa electorală pentru alegerile europarlamentare din mai.

Am ajuns vremurile în care realitatea de zic cu zi a fost transformată într-o comunitate digitală, unde moralitate nu prea există şi, deci, nu se mai poate vorbi despre aspecte morale. Pentru autorităţi şi pentru consumatorii internetului nu mai sînt o noutate infracţiunile virtuale care se soldează cu victime, sub diferite forme. Progresul tehnologiei informaţiilor şi migrarea individualităţilor în planul virtual au generat, pe lîngă uriaşe beneficii, metamorfozarea viciilor şi facilitarea unui alt fel de furt, prin apariţia unor categorii de infractori periculoşi, care fură cu ajutorul ordinatorului, nu doar sume mari de bani, ci şi identităţi şi informaţii de toate categoriile. Oricare ar fi obiectul, motivaţia sau modalitatea, furtul este un furt.

În pașnica revistă Curierul Ucrainean al pașnicului redactor șef Ioan Robciuc  a apărut un articol – pamflet  “ Iuda este printre noi”  care a imflamat și nedumerit multă lume  iar oamenii au început șă-și puna întrebări : cine este autorul real al articolului dar mai ales cine este Iuda? Autorul articolului este și se pare că va râmane o mare enigmă. Nu-l bănuiesc  deloc pe venerabilul Mihai Macioca și nici nu-mi  închipui că la vărsta senectuții domnia sa s-a  apucat să studieze folclorul american, operele lui Nicolae Iorga si legendele antichității din care citeaza cu nonșalanță  doar dacă fiind cu un picior dincolo s-a consultat cu regretatul  Stepan Tcaciuc care era un erudit in mitologia antică.

Inițiativa de „stimulare a consumului” şi „reducerea ratelor la credite” promovată de guvernul Ponta nu este altceva decât o tentativă disperată de a salva situaţia financiară a băncilor străine din România.
În lipsa băncilor mari cu capital românesc, sistemul bancar din România este doar o extensie a sistemului bancar occidental şi, prin urmare, beneficiază de un tratament special din partea statului. România, fiind o colonie, este forţată să acorde prioritate intereselor bancherilor străini şi nu intereselor naţionale.
La prima vedere, inițiativa reducerii ratelor la creditele persoanelor cu venituri sub media naţională este o clasică şi banală pomană electorală.

Am fost uimit (și, desigur, încântat) să văd cât de multe persoane au citit și au comentat textul pe care l-am publicat aici cu câteva zile în urmă, intitulat Despre fiara lăcomiei. De aceea, înainte de a vorbi astăzi despre ceea ce mi-am propus, simt nevoia să mă adresez direct cititorilor Contributors.

Dragi prieteni,

Nu cred că există bucurie mai mare decât aceea pe care ți-o dă gândul că ai putut face binele. Cred chiar că binefăcătorul e cineva care uită de el și care, făcând binele, cunoaște beția întâlnirii cu celălalt în cea mai frumoasă formă a ei.

Citește mai departe:Au oare oamenii nevoie de libertate? Comentează

Stimate domnule Daniel Dăianu,

Vă scriu dumneavoastră pentru că sunteți singurul dintre membrii Consiliului ASF pe care îl cunosc și singurul care, mi-am zis, mi-ar putea răspunde competent și onest la întrebările care mi-au venit în minte după ce am citit textul apărut în HotNews despre veniturile salariaților ASF, apoi răspunsul și precizările dumneavoastră. Scriindu-vă, încerc să-mi stăpânesc șocul de primă instanță pe care i-l dă oricui întâlnirea cu cifrele acelea salariale aproape magice, desprinse parcă dintr-un basm arab al zilelor noastre (14 mii de euro pe lună! 72,000 de euro sau 68,000 de euro pe noiembrie și decembrie 2013, rezultați din „suplimentarea cu prime de vacanță și prime de sfârșit de an”!). Și culmea! într-un interviu pe care l-ați dat în 2013 cu ocazia înființării ASF, afirmați că „veniturile unor executivi din fostele entități erau de-a dreptul obscene”. Dar, Dumnezeule, acestea, m-am întrebat, cum sunt?

Aleşii judeţului s-au întors în „arenă” în 29 ianuarie. Cu binecunoscuta atitudine de „cine mi-s eu”, consilierii judeţeni s-au forţat să pară preţioşi doar că le-a ieşit să fie mai degrabă haioşi. Nu de alta, dar pe ordinea de zi n-au fost cine ce hotărâri importante pentru judeţ, deoarece partea cu aprobarea bugetului va fi abordată la începutul lunii februarie.
Cea mai importantă hotărâre luată a vizat repartizarea sumelor pentru drumurile judeţene şi comunale, doar că şi această treabă s-a făcut numai pe jumătate, în sensul că s-a stabilit că suma va fi de 7.772 mii lei, dar repartizarea se va face într-o altă şedinţă şi printr-o nouă hotărâre. În rest, hotărârile luate au avut mai mult caracter birocratic.