Pentru cine spera ca sanctiunile economice il vor ingenunchea pe Vladimir Putin, este posibil ca optimismul sa fie exagerat. Nu pentru ca nu ar exista parghiile necesare impotriva Moscovei.
Daca Europa renunta la gazele rusesti, poate compensa din alte surse pierderea de doar 6% pe ansamblul dependentei energetice agregate. In schimb, Rusia ar pierde 70% din exporturile sale, ceea ce este greu de compensat chiar si pe termen mediu.
Dar este Occidentul pregatit sa treaca la sanctiuni economice majore? Pare ca nu si nu numai din cauza interconectarilor economice, fie ca vorbim despre investitii sau de piete de desfacere.

Apropiatele alegeri parlamentare din 6 aprilie aduc mai aproape de noi politica. Dimineaţa, la amiază şi seara, la radio, la televizor sau pe Internet suntem sufocaţi de tot felul de informaţii despre alegeri. Aflăm noutăţi nu numai despre candidaţii care doresc să obţină câte un fotoliu călduţ în Parlamentul din Budapesta, ci şi despre sumele cutremurătoare care sunt cheltuite sub semnul campaniei electorale. Cele 18(!) liste de partide (faţă de 6, câte au fost acum 4 ani), care vor figura pe fişele de vot au dreptul în total la 5,8 miliarde de forinţi pentru campanie de la bugetul de stat.
Adică din banii noştri, ai contribuabililor. Plus, fiecare candidat care porneşte la alegeri primeşte 1 mi-lion de forinţi pe cap pentru cheltuieli.

Recunosc, am fost rezervată față de papa Francisc, față de stilul său exuberant, față de apelurile sale pentru o biserică săracă. Lecțiile de umilință mi se păreau a fi elemente care puteau primi cel puțin două interpretări. De aceea am și evitat să mă pronunț despre noul pontif. Joi 17 aprilie am fost la o conferință, François: quel pape pour quelle Eglise?, organizată de prestigioasă instituție în sțiințele umane, EHESS. Interpretările pe care le-am auzit mă determină să îl privesc cu mai multă simpatie pe Bergoglio.
Când am văzut anunțul conferinței am avut un moment de inocență, nu am bănuit absolut nimic suspect, pentru o secundă uitasem că suntem într-o țară laică și cu orientări de stânga.

Cu 161 de ani în urmă, războiul din Crimeea, izbucnit în 1853 între forțele aliate – Franța, Anglia, Turcia – și Rusia a servit drept catalizatorul unificării celor două prinicpate române – Moldova și Muntenia. În cartea sa „Viața și opera lui Cuza Vodă", istoricul Constantin C. Giurescu explică pe scurt acest episod.
Având pretext aparent religios, legat de disputa dintre ordodocșii srpiginiți de țarul Rusiei și catolicii sprijiniți de împăratul Franței, Napoleon al III-lea, ce ținea de controlul asupra locurilor sfinte de la Ierusalim și Bethleem, războiul a pornit, de fapt, pentru a strica pofta din ce în ce mai mare a cercurilor țariste expansioniste să ajungă la Constantinopol și la strâmtorile ce leagă Marea Neagră de cea Mediterană.

„Căiţi-vă sau veţi sfârşi în iad!”, i-a avertizat Papa Francisc pe mafioţii italieni. Suveranul Pontif a luat parte la o întrunire a victimelor mafiei şi a lansat un atac dur împotriva grupărilor de crimă organizată.

Papa le-a cerut mafioţilor să renunţe la setea de putere şi la banii pătaţi de sânge şi să nu mai facă rău celor din jur.
În discursul lui, Suveranul Pontif s-a referit la un atac recent, în care trei oameni, inclusiv un bebeluş, au fost împuşcaţi mortal.

Nu mai țin minte unde am citit că, pe vremea lui Bismarck, când unul dintre miniștrii de finanțe și-a încheiat mandatul, a lăsat pe biroul din cabinetul său câteva mărci, contravaloarea cernelii pe care socotea că o folosise pentru scrierea unor documente private în timpul ministeriatului său. În schimb, țin minte o scenă relatată de Amos Oz în Poveste despre dragoste și întuneric, în care bunicul său, pe-atunci un adolescent din Odesa, intră în biroul trezorierului asociației Iubitorii Sionului, aducându-i acestuia un mesaj. „Pe când aștepta ca Lilienblum să scrie răspunsul, omul de lume în vârstă de cincisprezece ani care era bunicu-meu și-a scos țigările și a întins mâna după scrumiera și cutia cu chibrituri de pe masa din salon.

Astrofizicianul britanic Stephen Hawking a declarat, weekendul trecut, într-o emisiune de televiziune dedicată Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), că, peste 50 de ani, oamenii vor trăi pe Lună şi se vor afla în drum spre Marte, considerând că acest secol va fi "cu adevărat o epocă a spaţiului".
În timpul emisiunii de televiziune "Live from Space", celebrul astrofizician a spus că oamenii vor avea colonii pe Lună "în următorii 50 de ani" şi că alţi oameni vor trăi pe Marte până în anul 2100, informează dailymail.co.uk.
Dacă nu vor fi colonizate alte planete, profesorul Hawking crede că rasa umană se va confrunta cu riscul unei extincţii iminente, întrucât prea mulţi oameni vor trăi pe Terra, iar planeta noastră nu poate să suporte un număr infinit de locuitori.

Jurnalistul Radu Banciu a comentat, luni seară, în cadrul emisiunii ”Lumea lui Banciu”, difuzată de B1 TV, banii cheltuiți într-o deplasare a BOR făcută pentru sfințirea unei catedrale.

”Patriarhul a participat la sfințirea catedralei din Negrești Oaș. Este o megapoveste pentru prezentul României. S-a deplasat Patriarhul Daniel până la Negrești Oaș, unde se agață harta-n cui în județul Satu Mare, cu suita lui. Două zile s-au dus ca să dea cu apă sfințită pe catedrala aia și i-a costat 50.000 euro.

Camera Deputaților a respins prin vot secret cererea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție privind încuviințarea începerii urmăririi penale a deputatului Daniel Chițoiu, fost ministru al Finanțelor Publice. Împotriva solicitării de începere a urmării penale au votat 248 de deputaţi, din partea USD şi UDMR, iar în favoarea cererii s-au înregistrat 108 voturi, din partea PNL şi PDL. Daniel Chițoiu este acuzat de abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru.
Înaintea lui Daniel Chiţoiu, şi alţi aleşi au beneficiat de apărare din partea colegilor. Parlamentarii se ajută reciproc în faţa justiţiei, pentru că nu sunt deloc puţini cei care trebuie să răspundă pentru fapte de corupţie, incompatibilităţi şi conflicte de interese.

 Zilele trecute, prim-ministrul Victor Ponta a venit la Roma pentru diverse întâlniri şi acţiuni, dar fără a se întâlni cu comunitatea românească. Bine, cu românii din filialele PSD s-a întâlnit, i-a invitat chiar la una dintre întâlnirile organizate cu socialiştii europeni. E plin de fotografii pe facebook.
Au fost multe reacţii de protest (în mediul virtual, să ne înţelegem), românii din Italia ar fi dorit să-şi spună păsurile, să îl întâlnească pe cel care tocmai a schimbat ministrul diasporei, alegând în această funcţie un actor. Eu o iau ca pe un semnal că teatrul bate viaţa, avem un spectacol în curs. După un ministru inutil, poate vom avea măcar unul distractiv...