UK Bookmakers

Lungul drum al reinsertiunii sociale!

Scris de Thomas CSINTA. Posted in Ancheta


Pedepsele alternative ("liberatea sub sechestru" electronic, a se vedea si articolul autorului:http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/41220-libertatea-sub-sechestru-electronic.html) sau cele de substituire privarii de libertate (semi-libertate, munca in interesul societatii, libertate sub control judiciar, etc.) sunt mijloace juridice utilizate de catre legislator (Ministerul de Justitie) contra suprapopularii Inchisorilor (Centrelor Penitenciare, Centrelor de Detentie sau celor de Retentie, de Reeducare, etc.) pentru favorizarea reinsertiunii in societate ai fostilor detinuti, prin trecerea lor progresiva de la mediul carceral catre "viata in libertate", ele contribuind astfel la reducerea riscului de recidiva !

(A se vedea si articolele autorului: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/02/thomas-csinta-in-umbra-vietii-ziarul.html; http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42413-condamnat-la-inchisoare-pe-viata.html;http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/42265-padurarul-din-ardennes.htmlhttp://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42733-giscard-d-estaing-si-condamnatii-sai-la-moarte.html;  http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42690-detinut-de-profesie.html; http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/42767-rolul-pozitiv-al-pedepselor-lungi-de-inchisoare.htmlhttp://necenzuratmm.ro/justitie/42513-evadare-in-infern.html).

Studiile efectuate intre anii 2003-2009 de catre DRESS (Directia Cercetarii Studiilor de Evaluare si de Statistica) au scos in evidenta faptul ca in Franta aproape o treime dintre detinutii cu varsta de peste 25 de ani, traiau singur inaintea incarcerarii lor, peste 10% erau SDF (Sans Domicile Fixe - Fara domiciliu Stabil, oameni ai strazii), 52% nu aveau nicio activitate profesionala, 12% traiau din alocatii familiale RMI (Minima Sociala, cca 550 Euro/luna, a se vedea si articolul autorului pe aceasta tematica: http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2012/01/minima-sociaux-en-france.html), 4% din alocatii de somaj (Assedic/Pole-Emploi), 6% din AAH (Alocatii pentru Adulti Handicapati) si 2,5% din pensiune de invaliditate de categoria II sau III. (A se vedea si articolul autorului legat de acest subiect: http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42622-handicapul-in-mediul-carceral-francez-mcf.html)

 

Decretul N°99-276 din 14 aprilie 1999 crea in fiecare departament (judet) francezSPIP-ul (Serviciul Penitenciar de Insertiune si Probatiune) avand ca misiune reinsertiunea "reusita" in societate ai fostilor detinuti eliberati din penitenciare odata cu executarea integrala sau partiala (conditionata) a pedepselor lor private de libertate.

Insa, dificultatile economice ai celor pusi in libertate, lipsa mijloacelor financiare si umane ai SPIP-ului au facut si fac in continuare ca rata recidivei sa fie considerabila.

Experienta ne-a aratat de-a lungul anilor ca detinutul incarcerat pe termen lung (in cazul PLI-Pedepselor lungi de inchisoare: http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/42767-rolul-pozitiv-al-pedepselor-lungi-de-inchisoare.html), intr-o mare majoritate de cazuri devine un "institutionalizat", motiv pentru care el isi pierde reperele sale sociale si fara un ajutor real din partea autoritatilor competente de pe langa Ministerul Justitiei, precum si al autoritatilor locale, responsabile cu reinsertiunea lui in societate (subordonate JAP-ului, Judecatorul responsabil cu executarea pedepselor), sansele sale de readaptare sunt minime!

 

Investigatiile noastre in mediul carceral (timp de peste un deceniu), in cazul PLI confirma faptul ca Decretul din 01 august 2007 relativ la PSEM (Supravegherea Electronica Mobila ai Detinutilor) conduce totusi la rezultate pozitive si ea trebuie extinsa in toate acele cazuri in care merita.

Cu alte cuvinte, exista o reala sansa de reinsertiune in societate.

Un studiu efectuat pe 1870 de detinuti incepand din iulie 2006 si pana astazi ne-a permis sa tragem concluzia ca o buna "conjugare" a celor doua decrete mentionate mai sus, nu poate fi decat benefica celor "de buna credinta", aflati in libertate conditionata, care isi doresc cu adevarat propria lor reinsertiune in societate.

In schimb, un studiu similar pe un esantion considerabil (578 de detinuti) ne-a confirmat raportul misiunii parlamentare a lui Jean Luc Warsmann.

Efectele nefaste ale eliberarii dupa executarea pedepsei fara interventia SPIP-ului.

In principu, peste 95% dintre cei eliberati din centrele de detentie recidiveaza.

In special cei SDF, toxicomanii, alcoolicii si cei posedand tulburari psihice grave.

Este si unul dintre motivele pentru care incepand din 1985 rata eliberarii conditionate, sub control judiciar, in cazul PLI este relativ scazuta.

 

Din contra, RSL (Regimul de Semi-Libertate) este propus tuturor celor care sunt condamnati la pedepse scurte private de libertate, cuprinse intre 06 luni si 2 ani, in cazul celor carora comisia socio-medicala recomanda executarea pedepsei sub aceasta forma, in special in ultimele trei luni, cu atat mai mult cu cat ele nici nu sunt mentionate in cazierul judiciar al condamnatului ! (A se vedea si articolul autorului legat de Cazierul Judiciar in Franta:  http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/02/cazierul-judiciar-francez-buletinul-b3.html)

Insa, documentele de arhiva (din anii 2004-2008) si in special Raportul Curtii de Conturi din 20012-2013 ne arata categoric ca SPIP are mari dificultati de a pune "in functiune" (aplicare) acest regim !

Din acest motiv a fost adoptata legea 2004-204 din 9 martie 2004, NPAP (Noua Procedura de Amenajare a Pedepselor) care permite un "studiu" aprofundat al detinutului de catre SPIP pentru ca reinsertiune sa in societate sa fie reusita.

Din pacate de acest dispozitiv nu au putut beneficia decat 1,34% dintre detinuti in 2005, 1,89% in 2006 si 2,01% in 2007, respectiv, 3,94% in 2011 si, 4,09% in 2013, din populatia carcerala, o crestere considerata de catre JAP, destul de "timida" si "modesta".

Si totusi, pedepsele de substitutie incarcerarii sau amenajarea lor reprezinta o alternativa eterogena si prezinta un interes incontestabil.

Asa cum ne demonstreaza statisticile, ele permit nu numai sa limitam efectele desocializarii in cazul privarii de libertate, dar chiar sa "sustragem" condamnatii de la eventuale contacte criminogene inerente la care ei ar putea adera, neconditiuonat sau, mai mult, respectiv, mai putin conditionat.

 

Un studiu efectuat pe un esantion de peste 1000 de detinuti eliberati in 2002 care nu au beneficiat de "triterapia" SPIP-PSEM-NPAP, a pus in evidenta faptul ca numai dupa patru ani de la eliberarea lor (in 2006), peste jumatate dintre ei (56,5%) au recidivat, comitand alte infractiuni, majoritatea mai grave decat cele pentru care ei au fost condamnati.

Din contra, in cazul celor care au beneficiat de de unul dintre programele mai sus mentionate, rata recidivei era numai de 39,6%, iar infractiunile comise erau "nesemnificative" fata de cele pentru care ei au fost condamnati.

In cadrul acestui program, am incercat studiul comportamentului delictual recidivist, cu ajutorul unor modele statistico-matematematice, care ne-au permis intelegerea profunda ale mecanismelor de transfer dintre responsabilitatea si iresponsabilitatea infractorului de drept comun (atat corectinal cat si criminal), insa incercarea noastra de a defini in mod unic, printr-o reprezentare conforma a CSG (Codul Socio-Genetic) al acestuia, precum si invarianta acestuia  in raport cu sistemele de referinta de infractionalitate indusa, cel putin pana in momentul de fata au soldat cu un esec! (A se vedea si articole autorului pe aceasta tematica:  http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2013/12/thomas-csinta-psihosociologia-matematica.htmlhttp://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/11/studiul-comportamentului-uman-cu.html)

In plus, pentru Administratia Penitenciara (AP) alternativele privarii de libertate prezinta cel putin doua avantaje majore :

1. Reducerea populatiei carcerale, ceea ce permite pe de o parte o mai buna incadrare a detinutilor de catre gardieni (supraveghetori), asistenti sociali, medici, profesori, pedagogi, psihologi, psihiatri, etc., iar pe de alta parte, asigurarea pentru ei a unui trai mai decent, a unui "confort" carceral care sa reduca stressul, depresia, etc.

2. Limitarea cheltuielior bugetare, care de-altfel sunt net inferioare celei de incarcerare si mentinerea detinutului totusi sub control judiciar permanent.

Din investigatiile pe care le-am intreprins reiese ca societatea civila cheltuieste sume uriase cu populatia penala. 

Astfel, cu un deceniu in urma, intr-un centru privat de libertate (inchisoare de maxima siguranta din regiunea pariziana) in care am lucrat (deci sunt in cunostinta de cazua!), sumele alocate de la bugetul Ministerului de Justitie, zilnic/detinut erau urmatoarele: 10,22E taxe de functionare a penitenciarului si 28,78E pentru plata personalului, adica un total de 39E/detinut !

In centrele de semi-libertate (tot in aceasi perioada), costurile erau sensibil mai mici : 9,20E si 18,43E , adica un total de 27, 63E !

In cazul PSEM, castigul era considerabil : 4,00E si 6,00E, adica un total de numai 10E/detinut!  (A se vedea pentru detalii si articolul autorului pe aceasta tematica: http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42192-in-umbra-vietii-partea-i-organizarea-si-functionarea-mediului-parcului-carceral-francez.html)

In 2004, cresterea era de 12,33% in penitenciar si 9,9% in centre de simi-libertate!

In 2005, cresterea era 15,67% in penitenciar si 10,1% in centre de semi-libertate!

In 2006-2007, cresterile erau in medie de 20%, respectiv, 13,3%, in penitencciar, respectiv, centre de smi-libertate, pentru ca ele in perioada 2013-2013, ele sa se dubleze.

In cazul PSEM, nu au fost modificari esentiale.

In nenumarate cazuri costurile chiar au scazut.

Si totusi, nu putem sa nu remarcam faptul ca interesul Ministerului de Justitie, paradoxal, pentru alternativele incarcerarii a scazut considerabil din 2001.

Si asta in ciuda faptului ca intre 1994-2001 bugetul pe care il aloca incarcerarii l-a crescut constant, iar dupa 2001, el l-a diminuat substantial, fara sa fie coroborat acesta diminuare cu "triterapia" mai sus mentionata !

Cu toate ca in MCF (Mediul Carceral Francez) nu exista contract de munca intre AP si detinut, art.33 din Legea Penitenciara (noiembrie 2009), prevede un ″act de angajament″.

Art.32, fixeaza si remuneratia detinutilor, in functie de tipul lor de activitate desfasurata: 45% din SMIG (Salariul Minim Garantat, care la 1 ianuarie 2013 era 9,43 € brut/h sau 1430,22€ brut/luna pentru 35h00 de munca) in cazul activitatii de productie (RIEP-Regimul Industrial al Intreprinderilor Penitenciare, SC-Serviciul General) si intre 20-30% din SMIG in cazul activitatilor lucrative din cadrul SG.

SMR (Salariu Minim de Remunerare) in regimul de productie in 2011, a fost fixat de catre AP la 4,05€/h (acordat doar 4,03€, in general), care conform Decretului din 23 decembrie 2011, a ajuns, incepand din 1 ianuarie 2012, la 4,15€, in urma cresterii SMIG-ului la 9,22€ de la 9,00€, in 2011.

Teoretic, el poate insa varia, in functie de munca prestata si in functie de institutia penitenciara (intre 3,54€/h in MA si pana la 7,61€/h in exterior), precum si in functie de clasa de munca in cadrul SG (Clasa I:2,97-3,04€/h ; Clasa II :2,25-2,30€/h ; Clasa III : 1,80-1,84€/h).

 Incepand din 1977 persoanele incarcerate (detinuti, preveniti) cotizeaza la regimul de pensie, insa pentru validarea unui trimestru (in regim de libertate), ele ar trebui sa beneficieze de un salariu echivalent cu 200 SMIG-uri.

In concluzie, in timp de un an ele nu valideaza decat un singur trimestru.

In practica, in regimul de productie (RIEP, SC) populatia penala activa este remunerata in functie de numarul de pise efectuate in timpul orelor de munca fixate.

Media salariala este in jur de 530€ net/luna in RIEP si SC, in raport cu  cca 250€ net/ luna in SG.

In exterior poate varia si intre 700-900€.

In timp ce remuneratia personalului supraveghetor este in medie este de 37.000€ brut/an (din care sunt deduse lunar cotizatiile sociale si anual impozitul pe salariu), adica cca 32.000€ net/an [(datilat, mensual, net in €, Elev-Supraveghetor: 1.371; Supraveghetor : 1.431-2.075; Supraveghetor-Brigadier : 1.737-2.211 ; Prim-Supraveghetor : 1.915-2.361 ; Major-Supreveghetor confirmat: 2.225-2.530; Locotenent Penitenciar: 1.745-2.727; Capitan Penitenciar: 2.271-2.999; Comandant (Maior) Penitenciar: 2.910-3.591)]. 

In tabelul de mai jos prezentam o situatie ai detinutilor PSEM (aflati sub supraveghere electronica)

(1)-Numarul detinutilor plasati in exterior 

(2)-Numarul detinutilor care au beneficiat de eliberare conditionata sub control judiciar (JAP)
(3)-Numarul detinutilor care au beneficiat de eliberare conditionata sub control judiciar (Ministrul Justitiei) 

(4)- Numarul detinutilor aflati in semi-libertate

(5)- PSEM

(6)-Totalul detinutilor

 

                (1)         (2)         (3)         (4)          (5)             (6)

1997       3 268     5 034      170       6 288       -                 14 760

2000    3 339     5 361       206       6 757         13             15 676

2001     2 682      5 680      167        6 481        130            15 140

2002     2 550    4 876       180        6 527       359            14 492

2003     2 733     5 286      223        6 261        948            15 451

2004     2 221     5 866       137         6 819      2 911            17 954

 

El permite persoanelor condamnate la pedepse scurte de inchisoare sa si-le execute pe acestea in exterior, desfasurand o activitale lucrativa remunerata sau urmand o forma de invatamant, ceea ce desigur este primul pas important spre reinsertiunea in societatea civila.

In plus, PSEM permite in egala masura si un control sever, riguros al detinutului prin localizarea lui in spatiu si timp.

Trebuie sa subliniem insa si faptul ca detinutul care beneficiaza de PSEM este sub control judiciar permanent si ca "gradele sale de libertate" sunt foarte limitate.

Cu alte cuvinte, un detinut beneficiind de PSEM, nu merge unde vrea el si nu face ceea ce isi doreste ! (A se vedea si articolele autorului pe aceasta tematica: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2011/06/stiinta-si-tehnologia-in-slujuba-unui.html

El are obligatia sa respecte un program in cadrul SPIP conform deciziei JAP-ului !

Din acest motiv sistemul necesita obligatoriu existenta unui domiciliu stabil, respectiv a unui post telefonic fix la acel domiciliu pentru ca detinutul « liber » sa poata raspunde la orice solicitare sau control al tutorelui sau juridic in custodia caruia se afla, numit de regula de catre JAP.

Cum, in majoritatea cazurilor detinutii traiesc intr-o mare precaritate socio-profesionala (fara familie, fara rude care sa se implice in reinsertiunea lor) locatia si factura telefonica care trebuie sa suporte ei insisi elimina deja un mare numar de “candidati”!

Din punctul meu de vedere, regimul PSEM ridica urmatoarele probleme, motiv pentru care aplicarea lui in practica ramane limitata:

1. Femeile si minorii au acces dificil la sistem, avand in vedere faptul  ca numarul centrelor penitenciare pentru acest tip de public este relativ mic si ele in general nu sunt plasate suficient de aproape de locuri de munca sau de institutii educative, de invatamant !

2. In general, gestionarea sistemului nu este tocmai simpla pentru ca implica o activitate complexa de echipa in timp util (real) in care intervin simultan: JAP-ul, SPIP-ul si tutorele juridic (supraveghetorul)

3. Mijloacele materiale si umane sunt insuficiente, ale caror resurse provin din insitutia penitenciara insasi, directia ei regionala, precum de la administratia centrala.

Nici RSL (Regimul de Semi-Libertatea) nu este functional "practic", desi ar fi eficace !

Pentru ca detinutii beneficiind de semi-libertate pot parasi institutia carcerala numai in timpul orelor aprobate de catre JAP (Judecator responsabil cu Executarea si Amenajarea Pedepselor Private de Liberate)

In tot acest interval de timp ei nu sunt supusi nici unei supravegheri, singura lor obligatie fiind acea de a reveni in institutie la ora fixata de catre JAP (Judecator insarcinat cu Executarea Pedepselor), controlat de catre SPIP.

In principiu, RSL nu poate fi acordat orcarui detinut, decat celui care are o condomnare privata de libertate (sau mai multe simultan !), din care insa nu a mai ramas de efectuat decat  cel mult un an, iar lui i-a fost deja aprobata libertatea condtionata sub control judiciar, un proces foarte complex si nu usor de obtinut. (A se vedea si articolele : "Unde sunt cei responsabili": http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/03/unde-sunt-cei-responsabili.html33.%20305-8-2006%20%28Unde%20sant%20cei%20responsabili%29.pdf si "Eliberarea celui mai vechi detinut in Franta si Europa" : http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2009/03/eliberarea-celui-mai-vechi-detinut-in.html)

El se executa in institutii specifice numite CSL (Centre de Semi-Libertate), organizate "in mare" ca si centrele penitenciare, pe care insa detinutii le pot parasi in timpul zilei.

Lista lor este stabilita de catre Ministrul Justitiei si publicata prin decret special in Buletinul Oficial.

In anumite situatii, semi-libertatea poate fi executata si in QSL (Cartier de Semi-Libertate) din cadrul centrelor penitenciare traditionale, izolat de restul inchisorii pentru a limita contactul cu detinutii care nu au acces la acest regim.

Din studiile si cercetarile pe care le-am efectuat in acest dosar, am dedus ca regimul este relativ putin “popular” si in concluzie putin utilizat !

 

Pe plan national, procentul de ocupare a CSL/QSL este mult inferior centrelor penitenciare clasice.

Astfel, in 2004 era de 60,6%, iar ulterior in anii 2005-2007, procentul a ajuns numai la 67,4%, pentru ca anul trecut sa nu depaseasca 71,2%

Dar aceasta rata de ocupare este foarte neomogena.

Unele centre penitenciare sufera de suprapopulare cronica ca Rochefort (rata de ocupare 300-320%), Evreux (150-170%) sau Gagny (133-140%).

Altele sunt subpopulate, cu adevarat "anemice" in detinuti dornici de reinsertiune in societate cum sunt cele de la Limoges (20-22%), Chalon (22-24%), Beauvais (19-20%), Corbeil (52-55%) sau Montargis (18-21%).

Cele trei mari "obstacole" care impiedica utilizarea "masiva" a dispozitivului (regimului) de semi-libertate, dupa parera mea ar fi :

1. Contextul economic, instabilitatea economica a CSL/QSL.

De regula, ele colaboreaza cu institutii de productie sau cele care comercializeaza diferite produse si activitatea lor economica este organic legata de comenzile acestor institutii.

In concluzie, o conjunctura economica proasta, fragila, destabilizeaza imediat CSL-urile si QSL-urile.

2. Inadaptarea structurilor pentru intampinarea detinutilor si repartitia neomogena a CSL/QSL pe teritoriul national.

3. Inflexibilitatea timpului de munca.

Deseori in CSL/QSL, se presteaza activitati lucrative in timpul serii si noptii: intre orele 20h00 si 06h00 dimineata, ceea ce este incompatibil cu regimul de semi-libertate, cum noaptea detinutii nu poate beneficia de "libertat" (propriu-zis!), iar in cursul zilei sunt inchisi in centrul penitenciar pentru ca nu lucreaza!

La fel de "ineficace" se prezinta si TIG-ul (Activitatea Lucrativa in Interes General, in folosul societatii), motiv pentru care nici ea nu este "exploatata" suficient.

Ea presupune o legatura stransa cu partenerii externi.

TIG-ul este o activitate lucrativa nerenumerata. efectuata de catre condamnat in folosul societatii (a unei persoane morale de drept public, persoana juridica/morala) sau a unei asociatii abilitate care desfasoara o activitate lucrativa considerata de utilitate publica (Asociatia lege 1901, in Franta).

In Franta, numarul TIG-urilor este in "cadere libera".

Din 2001 (25.411 TIG)  el a scazut cu peste 35%, pana la sfarsitul deceniului trecut!
Astazi, cu inca cateva procente (cca 3,7%)

Durate ei medie a scazut la 14 luni in 2003, de la 16,3 luni in 2002 si 17,5 luni in 2001.
In urma Raportului Warsmann, Ministrul Justitiei a hotarat relansarea lui incepand din 2004 prin intermediul SPIP-ului dar nu putem vorbi de o crestere cu adevarat semnificativa!

Studiile pe care le-am efectuat legat de TIG ne-au aratat va varsta medie al condamnatului este in jur de 28-30 de ani, 65% dintre cei condamnati avand o situatie socio-profesionala precara iar 45% dintre ei sunt beneficiari ai alocatiilor de somaj sau ale prestatiilor sociale CAF (Casa de Alocatii Familiale (in special RMI/RSA: ajutor social)!

Azi, beneficiarii de TIG, cu precadere, sunt delincventi toxicomani in zonele urbane si alcolici in zonele peri-urbane!

Documentele pe care le-am studiat ne-au permis sa "depistam" trei motive pentru care TIG-ul nu este preferat de catre magistratii tribunalelor corectionale :

1. Necesita o responsabilita "hors normes" (deosebita !)  pentru Administratia de Stat. 
Din ce in ce mai rar exista responsabili din administratie care vor sa se implice in reinsertiunea celor condamnati prin TIG, avand in vedere statutul socio-profesional ai celor condamnati.

2. Limitarea partenerilor "externi" care vor sa se implice in reinsertiunea unui public considerat cel putin "dificil", in special, din punct de vedere psihologic !

3. TIG-ul trebuie sa fie propus de catre Completele de Judecata care soltioneaza dosarele corectionale, ceea ce de regula ei evita, chiar daca Avocatul general al acuzarii (Ministerul Public) o propune, avand in vedere dificultatile, complicatiile si responsabilitatea pe care o asemenea condamnare implica ulterior.

Acest ultim motiv este confirmat si de catre Donat Decisier in raportul sau la Consiliul Economic si Social in 2006, adresat administratiei penitenciare, consacrat reinsertiunii detinutilor in societate.

Mentionam ca in cele 195 centre private de libertate (inchisori, centre de detentie-retentie, penitenciare, centre educative tip inchisoare, inclusiv pentru minori si femei, pentru preveniti si condamnati, din care 188 centre penitenciare pentru adulti condamnati) exista cca 30.000 de gardiani (supraveghetori), pentru peste 68.000 de detinuti si nu exista decat 2.610 de persoane specializate in domeniul socio-educativ, care au sarcina suplimentara de a consilia inca 123.500 de persoane in "exterior" (aflate in libertate condtionatasub control judiciar) !

Pentru 100 de detinuti, in medie Ministerul de Justitie nu dispune decat de 39 de gardiani si o singura persoana specializata in domeniul socio-educativ.

Dupa cum mentiona Comisia de Ancheta Parlamentara al Adunarii Nationale inca din 2000 : "insertiunea este ruda saraca a administratiei penitenciare cu conseciintele care rezulta pentru persoanele carora se adreseaza" !

Logic ! 

Bugetul total al Administratiei Penitenciare era de 1,6 miliarde de euro in 2005 si 1,75 de miliarde in 2007. 

Astazi este aproape dublu fata de 2007.

Ceea ce nu este putin !

Cert, cresterea este permanenta incepand cu anul 1995, AP nu consacra reinsertiunii in societate decat intre  cca 10-11% !

Dar nevoile populatiei penale, in crestere constanta si ea, necesita mult mai mult !

Astfel, intocmai pentru a veni in ajutorul dificultatilor cu care se confrunta populatia penala, pe 30 octombrie 2007 a fost decretata o lege prin care a fost creat "Controlorul General al institutiilor private de libertate", permitand Frantei sa "raspunda" la exigentele Protocolului Facultativ al Conventiei Natiunilor Unite contra torturii si a altor pedepse sau tratamente degradante sau inumane prin semnarea documentului la sfarsitul primului semestru al anului 2008.

El corespunde in egala masura si recomandarilor Consiliului Europei conform carora este indicat ca in fiecare tara a UE sa existe o autoritate independenta care sa poata efectua in conditii legale un control in institutiile statului private de libertate si care sa aiba dreptul de a face publice concluziile sale !

In Franta, Controlorul este numit de catre Presedintele Republicii la recomandarea Adunarii Nationale si al Senatului care nu primerste instructiuni nici din partea autoritatilor ministeriale si nici din partea administratiei de stat !

El isi exerseaza misiunile pe teritoriul francez (Franta Metropolitana, respectiv, DOM-Departamentele Outre Mer/TOM-Teritoriile Outre Mer, colectivitati teritoriale) in toate institutiile private de libertate ale statului (inchisori, centre de detentie-retentie, centre penitenciare, centre de semi-libertate, institutii penitenciare pentru minori si femei, centre de reeducare, dar si in anexele Politiei Nationale sau Jandarmeriei Nationale in care timp de 48 de ore suspectii pot fi interogati sau in localurile de retentie administrative, in zonele de tranzit din aeroporturi, din porturi si gari, in cartierele de arest ale armatei, in anexele apartinand PAF (Politiei Aerului si a  Frontierei) sau chiar si in centrele spitalicesti de stat sau private de pe langa institutiile privative de libertate ale Statului.

Controlorul General nu este obligat nici sa solicite o autorizatie din partea Ministerului de Justitie si nici sa o informeze in cazul in care doreste sa efectueze o vizita intr-o institutie privata de libertate aflata sub tutela ei.

El are dreptul sa se consulte cu cine crede ca este util (detinuti, gardieni, medici, profesori, pedagogi, infirmieri, auxiliari de justitie, educatori, etc.) pentru ca vizita sa, sa se deruleze in conditii optime de siguranta si concluziile la care va ajunge in urma vizitei sa reflecte realitatea, adevarul !

In schimb, el este obligat sa faca un raport anual despre cele constatate si sa-l transmita atat Presedintelui Republicii cat si Parlamentului !

Mai mult, orice persoana fizica sau morala (juridica) detinuta intr-o institutie privata de libertate a Statului are dreptul si obligatia sa sesizeze Controlorul General daca considera ca in cadrul institutiei in care ea este incarcerata, drepturile sale fundamentale sunt violate.

 

COMENTARIUL AUTORULUI

 

Primele mele cercetari legate de comportamentul deviant, studiul delincventei si reinsertiunea sociala ai criminalilor recidivisti utilizand structuri matematice complexe dateaza de la inceputul anilor ‘80. (A se vedea si lucrarea autorlui: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2013/12/thomas-csinta-psihosociologia-matematica.html;

Fiind motivat pe de o parte si sustinut pe de alta parte de "dascali-mentori" notorii (printre care si Acad. Prof. Paul Popescu-Neveanu, Prof. Nicolae Mitrofan-Universitatea Bucuresti) am incercat insa fara succes sa patrund sub acoperire in “labirintul” reputatelor penitenciare pe atunci, Gherla si Jilava, fara succes.

Din pacate insa, cererea mea adresata DGP–ului (Directia Generale a Penitenciarelor) a fost expediata de acesta Ministerului de Justitie, care a transmis-o centrelor de detentie mai sus mentionate, care insa la randul lor au trimis-o mai departe la institutii specializate ale statutului in materie de criminologie !

In sfarsit, fara nici o "cuncluzie concludenta" ea a fost din nou retransmisa la DGP pentru "inchiderea" circuitului!

Ironia sortii a facut ca intocmai cand nici nu ma mai asteptam, peste aproape un deceniu si jumatate, in Franta, la sfarsitul anilor ’90, mi s-au deschis portile de nepatruns ale mediului carceral, (reusind sa iau contact direct cu populatia penala), un mediu cu legi specifice care m-a fascinant intr-un fel si ma fascineaza si acum !

De atunci. m-am consacrat unor Programme de MASS (Matematici Aplicate in Stiintele Sociale) cu aplicatii la studiul comportamentului deviant (in special criminal) utilizand structurile matematice, care mi-au permis "explorarera de aproape" a sute de delincventi, multi criminali periculosi, recidivisti !

Cercetarile mele relativ la aceasta categorie socio-umana au confirmat teoria conform careia, delincventul este un "vector propriu" al propriului sau spatiu (mediu) infractional in care este in "echilibru stabil" fizic, respectiv, emotional si are posibilitatea sa se desfasoara, adica sa-si dezvolte potential infractional.

Izolat de acest spatiu, el redevine un om "obisnuit", normal si nu mai reprezinta un pericol social.

Iata de ce modul in care programul SPIP este pus in practica este extrem de important.

Majoritatea delincventilor nu sunt fanatici si ar dori o reinsertiune reusita in societate, daca societatea civila s-ar implica "motivata" in acest proces atat cu mijloace financiare cat si umane.

Pentru ca delincventul inainte de toate este si el un "OM", desigur cu defecte, dar are si el calitati si in principiu cu exceptia unor rare cazuri (de ex. tulburari psihice grave), el este recuperabil.

"Exploatand" calitatile sale el poate contribui direct sau indirect la progresul societatii, in adevaratul inteles al cuvantului ! (A se vedea si articolul autorului pe aceasta tematica : http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/42767-rolul-pozitiv-al-pedepselor-lungi-de-inchisoare.html)

Appendix

 

Articolul cu imagini pe Investigatie Jurnalistica

http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2009/03/reinsertiunea-in-societate.html

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019