Cred că niciun om cu scaun la cap din țara asta și din străinătate nu se mai îndoiește de faptul că toate atrocitățile comise de jandarmi (cică forțele de ordine) împotriva protestatarilor pașnici din Piața Victoriei pe data de 10 august (tunuri cu apă, gaze lacrimogene, grenade, lovituri cu bastoanele și picioarele ca într-o adevărată jandarmeriadă, sute de răniți) au avut loc cu știrea și la comanda politrucilor cârmuitori, însuși tartorul Dragnea fiind permanent informat în legătura cu situația din teren. În sprijinul acestei afirmații vin ticăloasele măsuri luate de autorități pentru înfăptuirea celor trei momente ale dramei românești, prin care fragila noastră democrație a primit lovitura de grație, astfel că – din punct de vedere moral-atitudinal și politico-social - țara a revenit la nefericita vreme a mineriadelor iliesciene:
    1)Faza pregătirilor în vederea compromiterii mitingului, ba prin știrile vehiculate de actuala putere în legătură cu presupusa lui agresivitate („Se va lăsa cu sânge”) și lipsa unui organizator, ba prin surprinzătoarele declarații/prevestiri făcute de purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei în ajunul fatidicei date, ba prin indiscutabila transformare a forțelor de ordine în brutale forțe de represiune

Constatăm escaladarea tendințelor antidemocratice ale unor parlamentari din mai multe partide de a restrânge libertatea cuvântului prin legi cu caracter iudeo-bolșevic, astfel încât s-a ajuns, acum, la un punct culminant. În lipsa unei reacții ferme din partea poporului român, drumul spre care nația noastră este dirijată, fără voia ei, de către unii dintre actualii conducători aflați în Legislativ, Executiv și în cadrul Puterii Judecătorești reprezintă o fundătură istorică, dacă nu chiar o cale menită să ducă la dispariția poporului român.

Progresul adevărat se obține prin confruntările de idei, care trebuie să se desfășoare la lumina zilei, prin respectarea articolelor nr. 29 și 30 din Constituție privind libertatea de exprimare, libertatea cuvântului! Când ești pasibil de pușcărie pentru o opinie, nu mai putem vorbi despre democrație, ci despre terorism, și ne amintim de epoca imediat postbelică, în care temnițele patriei gemeau de membrii elitei intelectuale, militare, clericale. Și, să reținem, în aceste pușcării nu era nici un jiddan! Nu mai vrem să ne exprimăm gândurile în șoaptă, de frica represiunii, nu mai vrem teroare ideologică, polițienească și judecătorească, ne-am săturat de servilism și de antiromânism! Semnalăm faptul că ne aflăm în fața unei democrații măsluite, secate de libertățile fundamentale și cerem instituirea unei adevărate stări de drept, a unei adevărate libertăți pentru poporul român – căci de starea de drept-curmeziș ne-am săturat!

România e solidarӑ cu UE şi USA (Uniunea Sovieticӑ Ailaltӑ-cum zice Nicolae Iuga atât de sarcastic şi de bine ţintit) şi va expulza şi ea – dacӑ n-a fӑcut-o deja pânӑ acum – un diplomat rus de la Bucureşti.
Dacӑ aş încerca un transfer de la substantivul propriu la verbul cu aceeaşi rӑdӑcinӑ, îmi vine sӑ pun întrebarea: sӑ ne bucurӑm, sau sӑ nu ne bucurӑm?
Pentru a putea da un rӑspuns cât de cât valabil, ar trebui sӑ reconstituim puţin faptele. Aşadar, Serghei Skripal, un fost spion rus în Marea Britanie, se desconspirӑ – sau este dibuit de agenţii contraspionajului englez – şi drept recompensӑ, este acceptat cu reşedinţӑ permanentӑ în insula care s-a retras din UE.
Ruşii n-au stat mult pe gânduri şi i-au ʺtratatʺ cu un agent neurotoxic pe Skripal şi pe fiica acestuia chiar în noua reşedinţӑ din Anglia a fostului dublu agent secret. Rӑsӑritenii nu stau mult pe gânduri în astfel de situaţii. Cazul Alexandr Litvinenko nu poate fi uitat.

Fiind creierul uman partea cea mai misterioasă a vieții, nu mai puțin uimitoare și inexplicabile din punct de vedere științific sunt toate acele procese cerebrale care-i asigură omului unicitatea și supremația între viețuitoare: gândurile, limbajul articulat, planurile de viitor, conștiința, trebuința de artă, de principii moral-spirituale și de Transcendent.
    De pildă, după încercările nereușite de a-i învăța pe cimpanzei cel mai simplu limbaj al semnelor, psihologul american David Premack a formulat următoarea concluzie: „Vorbirea umană este un obstacol în calea teoriei evoluției, întrucât ea are un potențial mult mai mare decât poate explica cineva”. La rândul său, canadianul Steven Pinker are o opinie devastatoare pentru științificii evoluționiști: „Caracterul universal al vorbirii complexe este o descoperire care-i copleșește pe lingviști și constituie primul motiv care ne determină să ne gândim că vorbirea este rezultatul unui instinct uman deosebit”.
    Vasăzică, din faptul că nu există limbi primitive sau „un «leagăn» al vorbirii, un loc de unde aceasta s-a răspândit la grupurile care înainte nu aveau o limbă” (Steven Pinker în cartea Instinctul vorbirii),

Istoria noastra a inceput cu procrearea si se va sfarsi cind procrearea va inceta. Simplu. Acesta e subiectul pe care il exploram astazi care, insa, nu este nou. Toti cunoastem faimoasa fraza din Hamlet atribuita lui Shakespeare "a fi sau a nu fi?" ("to be, or not to be?"). In ultimul timp se aud tot mai multe voci care raspuns negativ acestei formule, in unison si tot mai strident. Ele reflecta o mentalitate occidentala in ascensiune care se extinde in restul lumii fiind cunoscuta ca antinatalism, se arată într-o analiză a Alianței Familiilor din România, preluată de Romanian Global News.

La nivelul strazii si al miscarilor sociale antinatalismul e exprimat in sloganurile pe care le vedem deseori cu prilejul demonstratiilor de strada in Occident.

Fie ca e vorba de "extinctia in masa" ("mass extinction"), "controlul populatiei" ("population control"), "impuneti impozite pe copii" ("tax on children"), "sinucide-te" ("kill yourself"!) ori "salvati planeta" ("save the plant"!), toate aceste mesaje denota aceasi ideologie anti-umana care permeaza tot mai pregnant gandirea si mintea occidentalilor.

Unde e Lumina apare si umbra...
La inceput a fost Cuvantul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor. Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o. Ioan 1.1-5
Biserica învaţă că la început diavolii erau îngeri buni, creaţi de Dumnezeu, dar care apoi de la ei înşişi, prin alegerea lor liberă şi irevocabilă, s-au transformat în răi, răzvrătindu-se, refuzându-l pe Dumnezeu. Evanghelia după sfântul Ioan îl numeşte pe diavol-Satana "principele acestei lumi" (In12,31). "Diavolul este păcătos încă de la început" (1In 3,8) şi se opune personal lui Dumnezeu şi planului său de mântuire.

Prima femeie MINISTRU din istoria României a fost Florica Bagdasar.
O dată cu cu desemnarea Vioricăi Dăncilă la premier, când conjudeţeana mea s-a apucat să-şi întocmească, ori doar să-şi (ad)noteze lista cabinetului său, jurnalişti de toate mărimile şi calibrele au început să gândească cu voce tare şi să fie vocali.
Astfel, ideea că avem de-a face c-o premieră absolută-n istoria politicii locului s-a propagat cu repeziciune şi, dată din gură-n gură şi din pix în pix s-a propagat cu viteza fulgerului.
Nimic mai (ne)adevărat!
Incultura analiştilor se vede de la o poştă distanţă, superficialitatea îşi face simţită prezenţa, iar istoria României este iar rescrisă de oameni pur şi simplu certaţi cu cartea, cu lectura, cu bibliotecile.
Da, România este pe cale să aibă în premieră un prim ministru femeie!

Circulă o „molimă” pe internet pusă pe seama ministrului Liviu Pop pe care n-o pot lăsa să treacă fără comentariu.

Citesc şi eu pe www.ponturifierbinţi.com :
„Ministrul educatiei, Liviu Pop, a postat un nou mesaj controversat pe pagina sa de socializare, desi se pare ca a avut cele mai bune intentii. Astfel, Liviu Pop a postat o felicitare cu textul: „La mulți ani tuturor românilor care poartă numele de Bobotez și Boboteaza! Fie ca ziua internațională a noului an să vă ducă bucurii, fericiri și binefacerii. Vă urăsc tuturor să petreceți frumos, cu mâncare, beutură și muzică populărească, așa cum e tradiția. Vă pupă ministrul care îl iubiți, Liviu Pop!”
Postarea a fost stearsa dupa aproximativ 2 ore, nu inainte ca Liviu Pop sa isi ceara scuze pentru greselile gramaticale si sa gaseasca vinovatii pentru halul in care a scris-o.

Deși unii oameni ajung la 40-50 de ani fără să fie împliniți în planul romantic, ei încă doresc să-și întemeieze o familie, să-și găsească un partener compatibil cu care să-și împărtășească trăirile, bucuriile și necazurile. Și cum speranța moare ultima, unii visează să devină chiar și părinți...
Însă unii dintre acești oameni ajunși la maturitate din punct de vedere fizic, mental, material și financiar, au scăpat din vedere partea ei cea mai importantă: maturitatea emoțională.  Au ratat-o pe aceasta din urmă pentru că ei au trăit ancorați mai mult în planul material, atât unele femei dar în special bărbații. Ei sunt mai raționali și mai pragmatici, datorită rolului lor venit din ancestral de a se ocupa de atragerea resurselor materiale necesare traiului. Și din acest motiv, deși aceștia sunt acum împliniți în plan financiar și material, se trezesc atunci neîmpliniți în plan emoțional.

Sunt doar câțiva ani de când l-am întâlnit prima dată. Dar când ne-am văzut parcă am fi fost prieteni de o viață întreagă. Poate și pentru că îl cunosc din scris, i-am remarcat de mai multă vreme originalitatea, profunzimea, anvergura preocupărilor și grija pentru limba română. Apoi, îl mai știam dintr-o mulțime de povești, unele dintre acestea fiind adevărate legende despre munca și pasiunile sale. Auzindu-le, îmi părea că am de-a face cu un clocotitor vulcan de creativitate, un crater plin cu magmă aflată perpetuu în incandescență, gata oricând să dea pe alături. Un vulcan care a izbucnit și izbucnește în adevărate valuri de lavă a frumosului, îmbrăcând o sumedenie de ipostaze.
Publicist remarcabil, ctitor de publicații și de edituri, poet talentat și critic literar cu acut simț al valorii, el este înainte de toate un altruist.