UK Bookmakers

"De la ura la viata". Dreptul de a fi liber! Recenzie la cartea lui Philippe Maurice

Scris de Thomas CSINTA. Posted in Ancheta


Articol dedicat abolirii Pedepsei Capitale in Franta

Philippe MAURICE, simbolul al abolirii Pedepsei Capitale in Franta, a fost condamnat la moarte in 1980 (cu putin timp inainte de abolirea acestei pedepse) pentru uciderea unui politist si ranirea grava a inca doi gardieni ai pacii (dintre care unul, ulterior, a decedat), in cadrul unui schimb violent de focuri intre, care l-au surprins in parking-ul unui supermarket, sustragand un radio-casetofon dintr-un Peugeot 604, pe atunci o masina de lux. 

 

Gratiat de catre Francois Mitterrand (Partidul Socialist), ales proaspat Presedinte al Frantei in mai 1981, pedeapsa lui este comutata la inchisoare pe viata, caruia, ulterior i se adauga si o perioada de siguranta de 22 ani (maxima, prevuzata de lege), inainte de executarea careia nu poate fi eliberat conditionat sub control judiciar. (A se vedea pentru detalii si articolele autorului legat de aceasta tematica: "Pedeapsa Capitala":  http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/43788-pedeapsa-capitala.html"Ghilotina. O masina de ucis democratica si umana"http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/43813-ghilotina-o-masina-de-ucis-democratica-si-umana.html;  "Rolul pozitiv al pedepselor lungi de inchisoare (Dedicat lui Philippe Maurice)"http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2011/05/rolul-pozitiv-al-pedepselor-lungi-de.htmlhttp://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/42767-rolul-pozitiv-al-pedepselor-lungi-de-inchisoare.html"Giscard d'Estaing si condamnatii sai la moarte": http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42733-giscard-d-estaing-si-condamnatii-sai-la-moarte.html; "Padurea spanzuratilor": http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/43842-padurea-spanzuratilor.html)
Philippe Maurice, studiaza in intregime in regim de detentie (ca detinut condamnat la inchisoare pe viata), obtinand Licenta (Bac+ 3 ani de studii, echivalenta cu Diploma de Licenta) in istorie in 1987 (Saint-Maur, Paris), iar pe 18 octombrie isi sustine Diploma de Maitrise (Bac+4 ani de studii, echivalenta cu Diploma Universitara in Romania, in sistemul vechi de invatamant si Master1-M1, in sistemul nou) cu o tematica despre Evul Mediu (Yzeures sur Creuse, Tours), pentru ca in decembrie 1995, sa-si sustina o Teza de Doctorat avand ca subiect "La famille au Gévaudan à la fin du Moyen Âge" la Universitatea Tours. In toamna anului 1999 este plasat in regim de semi-libertate, pentru ca in 2000, in urma unei petitii semnate de catre 150 de oameni de stiinta, printre care si numerosi Laureati al Premiului Nobel sau Membri al Academiei Franceze sa beneficiaze de libertate conditionata (sub control judiciar). Director de Stdudii si Cercetari (abilitat inainte de eliberarea lui) la EHESS (Scoala Superiora de Inalte Studii in Stiinte Sociale, invatamant superior elitist cu statut de "Grand Etablissement" fondat prin decret in 1975, cunoscuta pana atunci ca EPHE –Scoala Practica de Inalte Studii, Membra a "Paris Universitas"), isi desfasoara activitatea in domeniul :"Familiei, Religiei si Puterii Politice in Evul mediu". Printre domeniile de cercetare ale EHESS sunt stiintele socio-umane (istoria, arheologia, antropologia, geografia, demografia, statistica, filosofia, sociologia, psihologia, stiintele economice, lingvistica, dreptul) dar si altele ca amenajarea teritoriala, medicina sau artele. Dupa noul model de invatamant superior LMD (Licenta-Masterat-Doctorat), EHESS scolariaza studenti (2.800/an) numai in Master (2.600/an) si Doctorat (200/an), in majoritatea cazurilor in colaborare cu cele mai elitiste si reputate "Grandes Ecoles" franceze : ENS (Scoala Normala Superioara), X (Ecole Polytechnique), Ponts (ParisTech), Télécom Paris. EHESS elibereaza si o diploma specifica care permite accesul la concursurile nationale (extrem de severe si foarte apreciate in invatamat!) de "Capes" (Titularizare in invatamantul mediu), "Agrégation" (Titularizare in invatamantul mediu si in primul ciclu universiar, Classes Prépas –Scoli pregatitoare pentru concursurile de admitere in Scolile Superiare de Inalte Studii), respectiv, pentru concursul de admitere la celebra scoala de inalte studii administrative ENA (Scoala Nationala de Administratie) sau ENM (Scoala Nationtionala de Magistratura).
A se vedea pentru detalii si articolele: http://cufr-romania.blogspot.ro/2013/09/cufr-consultanta-universitara-studii-si.htmlhttp://cufr-romania.blogspot.ro/2014/05/accesul-in-scolile-superioare-franceze.html

Dupa 23 ani de detentie in inchisorile franceze cele mai "reputate", gratiat si eliberat datorita unei performante intelectuale "hors norme" (nemaiintalnit in mediul carceral !), Philippe Maurice scrie o carte "De la ura la Viata", ale caror drepturi de autor cedeaza rudelor victimelor sale si care va zgudui din temelii intreaga opinie publica franceza si internationala.
Autorul articolului de fata, primind drepturile de autor pentru traducerea acestei carti in limba romana (in faza de finalizare) va lansa aceasta carte in compania autorului ei, pe unul din canalele de stiri din Romania.

 

Lucrare de exceptie, remarcabila atat prin fidelitatea descrierii universului carceral francez din ultimele doua decenii ale secolului trecut ("kafkaian", a se vedea si ciclul de articole al autorului consacrat acestuia: "In umbra vietii":  http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/05/thomas-csinta-in-umbra-vietii.html"Condamnat la inchisoare pe viata"http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42413-condamnat-la-inchisoare-pe-viata.html),  cat si prin modul în care autorul ridica si abordeaza problematica delincventei juvenile în contextul derapajelor sociale de dimensiune, caracteristice societatii franceze din acea perioada.

Prin suprapunerea a doua puncte de vedere diametral opuse: pe de-o parte, cel subiectiv, al unui fost mare delincvent (criminal) juvenil si pe de alta parte, cel obiectiv, al unui actual intelectual de mare clasa, reputat om de stiinta în plina maturitate, autorul descrie debutul sau în lumea "hors la loi" (in afara legii), a criminalitatii, precum si lungul drum, anevoios cu toate dificultatile sale, pe care l-a strabatut pana la reusita sa pe plan profesional, care i-a adus gratierea în 2000, dupa comutarea pedepsei sale cu moartea în 1981, la pedeapsa cu închisoare pe viata.

Universitar, Om de Stiinta, simbolul abolirii Pedepsei Capitale în Franta, Philippe Maurice este primul mare criminal cu numele înscris în istoria Marelui Banditism francez (Grand Banditisme) si a Crimelor de sânge (Crimes de Sang) franceze, gratiat de catre François Mitterrand, dupa castigarea alegerilor prezidentiale in mai 1981 (înainte chiar ca abolirea Pedeapsei Capitale sa fie votata de catre Adunarea Nationala, în septembrie 1981, prin itermediul lui Robert Badinter, profesor univeritar de drept, avocat abolitionist convins, aparator benevol ai celor aflati pe culoarele mortii, care devine Ministrul Justitiei al Frantei, in timpul primului mandat a lui Mitterrand, 1981-1988).

 

Philippe Maurice este însa si simbolul unei reusite profesionale de exceptie si a unei reinsertiuni sociale de mare succes, care în timpul celor 23 de ani de detentie (1977-2000) prin renumitele închisori pariziene si de provincie (La Santé, Fresnes, Saint-Maur, Fleury-Merogis, Besançon, Caen, Tours, etc.), trece de la esecul scolar (Scoala profesionala de Ajutor Contabil, abandonata!) la titlul de Doctor in Stiinte umaniste (Istorie, Specialitatea Istorie Medievala-1995), iar ulterior, la cel de Director de Cercetare la CNRS (Centrul National de Cercetare Stiintifica) în cadrul Universitàtii din Tours, dupa eliberarea sa conditionata, sub control judiciar, solicitata de peste 150 de universitari si oameni de stiinta medievalisti renumiti, din toate colturile lumii (printre care multi si multi laureati al Premiliui Nobel).

 

Rebel si reformator de-a lungul anilor sai de detentie criminala, Philippe Maurice a fost înainte de toate un om revoltat contra sistemelor penitenciar si juridic, pentru încalcarea sistematica a drepturilor detinutilor si a drepturilor fundamentale ale omului, pentru violarea codului muncii prestate de detinuti, contribuind astfel decisiv prin activitatea sa depusa în spatele gratiilor, la ameliorarea conditiilor de detentie, la respectarea drepturilor detinutilor si revalorizarea lor pe plan social.

Nascut la Paris într-o familie ulterior "dezmembrata", avand tatal Oficer de politie, un om sever si dur de care mama sa se desparte nu cu mult timp dupa nasterea lui, mutandu-se cu el si cu fratele sau mai mare Jean-Jeacques, in regiunea urbana pariziana-Paris extramuros ("enbanlieue parizian"[1])Philippe Mauriceconsidera ca esecul sau scolar ca de-altfel si "alunecarea" lui în structurile tentaculare si aparent tentante ale delincventei, la inceput si a marii criminalitati, ulterior (alaturi de Jean-Jacques), este cu precadere, rezultatul naivitatii sale juvenile, al hazardului, dar si a conjuncturii social-economice si politice, caracteritice acelei perioade !

Fara sa-si minimiza faptele, fara a nega vinovatia lui (dupa eliberare cerand scuze rudelor victimelor sale în cadrul unor emisiuni televizate in direct si donand acestora toate drepturile sale de autor obtinute din vanzarea lucrarii "De la ura la viata"), el se considera, într-un fel o victima, pe buna dreptate, punand accentul pe faptul ca responsabilitatea pentru esecul lui revine în primul rând societatii civile, care nu ar fi facut "eforturi" suficiente si sustinute pe plan social-economic în acele timpuri ("Giscardiene") pentru cei ca el si semenii sai, care traiau în medii sociale defavorizate (numite astazi: ZUS-Zone urbane sensibile, a se vedea si articolul autorului: http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2012/11/zus-les-zones-urbaines-sensibles-en.html) ale cartierelor gigant în banlieue-rile (regiuni urbane metropolitane) pariziene, respectiv, ale metroplelor din provincie (Lyon, Marsilia, Lille, Bordeaux, Toulouse, Nantes, Strasbourg, etc.)

Pornind de la propria sa experienta, de-a lungul întregii sale lucrari, atrage atentia în mod deosebit (cu scop educativ !) asupra faptului ca binele si raul coexista si ca ceea ce le separa este foarte "fragil" si "sensibil", motiv pentru care de multe ori, "ratacirea" pe un drum la "periferia" legilor, poate duce în afara lor la o marginalitate extrema, de unde cale de întors nu mai exista !

Din acel moment toate actele si manifestarile conduc (cu rare exceptii !) catre un esec sigur care este inevitabil si nu poate fi, ulterior, decît regretabil.

Pentru ca "jocul" delincventei si a criminalitatii, este, mai mult, un "joc de noroc". 
Un "joc" foarte periculos si este foarte dificil sa-l delimitam.

În majoritatea cazurilor intervine iprevizibilul care nu poate fi nici eliminat, nici controlat si comiterea ireparabilului care ne " împinge" înainte catre esecul total, devine, cu fiecare pas facut inainte,  o certitudine.

 

Unii reusesc, bineînteles si datorita unei conjuncturi si "favorabile", sa ramana într-un cadru precis, între niste limite ale infractionalitatii, fara a comite si crime de sânge.

Este si cazul lui Jean-Jacques, care il angreneaza pe Philippe, fratele sau mai mic (pe atunci inca "curat" sub aspect juridic, facand serviciul militar la Pompierii parizieni) pe calea banditismului, fara ca ei sa-si dea seama de gravitatea situatiei si ale actelor lor, pe care vor comite, împreuna sau ulterior, separat!

Ironia sortii face ca desi Jean-Jacques în momentul "debutului" lui Philippe era deja cunoscut ca un "membru" activ al marelui banditism si a crimei organizate (bracaje de bancàa si furgoane blindate, jafuri armate, evadari si complicitate la evadri, etc.), el ramîne totusi în limitele acestui tip de infractionalitate (fara a comite crime de sange!), pîna cand se sinucide la închisoarea din Caen în 1997, în urma arestarii sale in legatura cu o serie de spargeri comise în ultimele luni ale anului în curs, la numai cîteva sute de metrii de Centrul de Detentie în care Philippe îsi ispasea pe atunci pedeapsa sa de recluziune criminala (inchisoarea) pe viata.

Philippe, mai tanar însa, "de o inteligenta cu adevarat remarcabila"(Robert Badinter, 1980, cu ocazia vizitei efectuate la acesta, pe atunci in asteptarea executiei),  inventiv, îsi manifestà geniul lui atat în bine cat si în rau.


Astfel, chiar "debutant" fiind, si-a depasit "maestrul" (fratele sau mai mare Jean-Jacques), sub toate aspectele.

Mai întai în rau, astfel încât pe lânga "repertoriul" criminal al lui Jean-Jacques, îsi completeaza "palmaresul",  printre altele si cu crime de sânge, ulterior însa si în bine, devenind unul dintre cei mai reputati oameni de stiinta medievalisti francezi dar si in lume.

În sfârsit, cartea este o pledoarie pentru abolirea Pedepsei Capitale, (pedeapsa cu moartea), precum si a Pedepsei cu Recluziune Criminala (închisoarea pe viata) chiar în cazurile de "certitudine" (adica, atunci cand nu exista nicio indoiala in privinta inculpatului), argumentînd ca acestea nu servesc nici cauza detinutului si nici cauza societatii civile, având în vedere faptul reinsertiunea sociala este întotdeauna posibila (cu reusita mai mare sau mai redusa, cu rare exceptii !),  în cazul persoanelor condamnate,  considerate echilibrate si "normale", din punct de vedere psihic si psihologic.
În cazul mentinerii lor acestor pedepse, delincventul (criminalul) esuat deja în actiunea sa infractionala, este obligat sa "avanseze" în nelegiurile sale (sfidand moartea), pentru ca oricum nu mai are nimic de pierdut.
Iar un Om care nu mai are nimic de pierdut, devine incontrolabil si deosebit de periculos, capabil sa comita acte criminale grave, in serie, ireparabile si inpadornabile.
Pe de alta parte, mentinerea criminalului în universul carceral zeci de ani duce la degradarea fizica, morala si psihica a acestuia, la pierderea tuturor reperelor sale sociale, ceea ce exclude orice posibilitate de  reinsertiune sociala. (A se vedea pentru detalii si articolul autorului: "Lungul drum al reinsertiunii sociale": http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/43074-lungul-drum-al-reinsertiunii-sociale.html)

Cert, fara sa fi fost condamnat la închisoare pe viata, Philippe Maurice nu si-ar fi descoperit vocatia, n-ar fi studiat si nu ar fi putut ajunge un om de stiinta. (A se vedea pentru detalii si articolul autorului: "Condamnat la inchisoare pe viata": http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42413-condamnat-la-inchisoare-pe-viata.html).

Personal, eu consider ca sacrificiul a fost  totusi mult prea mare, regretabil si greu pardonabil, chiar daca, realizarile sale pe plan stiintific sunt admirabile si merita stima si consideratia intregii natiuni franceze!

Ca acelasi "rezultat" l-ar fi putut obtine si fara comiterea crimelor de sânge, avand în vedere faptul ca deja înaintea lor, justitia francezà îi "rezervase" lui Philippe Maurice suficienti... ani de "studiu", cam tot prin aceleasi "institutii" renumite (ale Mediului Carceral Francez), pe care le-am enumerat nai sus. (A se vedea pentru detalii si articolul autorului consacrat acestei problematici: "In umbra vietii": http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/05/thomas-csinta-in-umbra-vietii.html)
El este constient. 

A suferit si îsi regreta trecutul ! 

Pentru ca nimic, niciodata, indifirent de loc, de timp si de împrejurari nu poate justifica o crima de sânge.

 

 

_________________

[1]In Franta anilor 60-70 are loc liberalizarea sexuala care simultan produce o "revolutie" sociala, pe toate componentele sale intrinseci! Aceasta liberlizare, tineretul interpreteaza intr-o conceptie usor "deformata" ceea ce duce la o anarhie, la un haos social juvenil intr-un fel, care blocheaza autoritatile si le aduce pe acestea intr-o incapacitate de a actiona in mod liber si democratic, conform politicii guvernului! Este momentul cand, Societatile Occidentale (de consum), incep sa "produca" primele "deseuri" umane in sensul ca economia occidentala trece printr-o faza de incetinire si asistam asfel la o crestere exponentiala a somajului, considerat anterior un fenomen izolat! (In timpul mandatului sau prezidential Valery Giscard d'Estaing spunea ca daca Franta va avea 5oo.ooo de someri, va exploda! Ce sa mai spunem aztazi cand are 3.5oo.oooo si actualii responsabili politici, considera ca situatia nu este chiar dramatica!). Este perioada hiperurbanizarii franceze! Incepe reducerea decalajelor dintre orase si sate si constructia unor cartiere populare (gigante), cu cladiri-turnuri, de dimensiuni uriase pe locul mahalalelor metropolelor, care vor fi cunoscute ulterior sub numele de "banlieue" (regiuni urbane metropolitane), efectele ei fiind surprinzatoare ! In jurul marilor metropole (Paris, Lyon, Lille, Bordeaux, Toulouse, Nantes, Strasbourg, Grenoble, etc.) se formeaza structuri si sisteme urbane satelit, organic legate de metropola, cu un tesut de mare densitate controland o populatie de cca 3-4 ori mai mare decat a metropolei insasi ! (in unele situatii chiar de 6-7 ori, cum ar fi Paris, Lyon, Lille, Bordeaux, Toulouse, etc.)  De-altfel, fenomenul are loc in toate statele occidentale mari, industrializate: SUA, Japonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada, etc. Cum aceste cartiere, initial, au fost "destinate" in special fortei de munca "importate", necalificate sau slab calificate (din MAGREB: Algeria, Maroc, Tunisia, cu precadere si fostele colonii franceze din Africa Subsahariana: Coasta de Fildes, Senegal, Mali, Congo, cu precadere), de-a lungul timpului, datorita cojuncturii social-economice mai sus amintite (dar si a hiperindustrializarii) ele se vor "degrada" (nu fizic ci social), devenind cartiere sugrumate de somaj, de insecuritate, cu un inalt grad de infractionalitate, in care traficul de droguri, violul, bracajul, furturile de fot felul si chiar omuciderile sunt la ordinea zilei! (Fenomenul nu trebuie generalizat la toate banleuerile marilor metropole. Parisul, N.Y-ul, Los Angeles, Londra, etc.,  si poseda si banlieuri "sic", de lux !) Intr-un asemenea cartier parizian (extramuros) s-au nascut si au crescut fratii Maurice cu mama lor, dupa ce ea s-a despartit de tatal lor, care initial s-a mutat (in interes de serviciu) la Montpellier, iar mai tarziu la Tours. In sfarsit, din cele prezentate mai sus putem intelege contextul social-istoric si economic in care fratii Maurice au esuat ! Daca lui Jean-Jacques sansa nu prea i-a suras, Philippe insa a fost sustinut moral si financiar de catre mama ei in primul rand (creand si o Asociatie de sprijin pentru detinuti si familiile lor), dar si de prietenii lui de "bransa", care "frecventau mai des" libertatea. Nu trebuie neglijat nici efortul considerabil si demersurile facute de catre avocatii lui (notorii!) pe lânga autoritatile franceze, presedentie, guvern si ministere, cum ar fi Jean-Louis Pelletier, Roland Dumas (fost ministru de externe francez), Robert Badinter (parintele abolirii Pedepsei Capitale in Franta, fost ministru al Justitiei franceze) sau Henry Leclerc si nu in ultimul rând avocata stagiara care i-a introdus arma de foc in Inchisoarea Santé ("Rue de la Santé") la Paris, cu complicitatea lui Jean-Jacques pentru ca Philippe sa-si poata organiza propria sa evadare (in care evident, esueaza). Cum fratii Maurice cât si mama lor aveau orientari politice de stanga sau chiar de extrema stanga, in general, orientari specifice celor care traiesc in medii si conditii sociale defavorizate (modeste), era "normal" ca responsabili de esecul lor sa fie mediul social deforizat (banlieue) in care au crescut, respectiv autoritatile politice si administrative locale care nu i-au ajutat si nu au manifestat un interes suficient pentru ca ei sa se poata integra intr-o societate expansionista in plina reforma socio-economica si politica. In incheiere, nici demersurile efectuate in favoarea lui Philippe Maurice si nici sustinerea lui morala nu ar fi fost posibile, daca acest mod de gandire necunoscut si inacceptabil inca romanului, nu ar fi fost deja "familiar" francezului de rand, precum si autoritatilor franceze înca de pe atunci, cu trei decenii in urma !  Ca si orientarea avocatiilor apararii, de-altfel, care toti, în frunte cu Robert Badinter erau abolitionisti si militau cu mult inainte pentru abolirea Pedepsei Capitale in Franta si retragerea ghilotinei de pe scena Jurisdictiei franceze. Cat priveste situatia astazi, acest mod de gîndire, nu numai ca a fost "conservat" in "perfecta stare" ci chiar, "imbunatatit" si "consolidat", exercitand o puternica "presiune" asupra Ministerului Public in ceea ce priveste acuzarea delincventului (criminalului) si solide circumstante atenuante  in favoarea acestuia! Totusi, pare putin probabil ca Philippe Maurice sa fi putut ramane in viata in contextul social-politic al zilelor noastre, cand la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, in Franta, Frontul National (de extrema dreapta) a obtinut cel mai bun procent (24,85% din voturi) din intrega sa istorie, detasandu-se in raport de celelate doua partide parlamentare importante: UMP (Uniunea pentru Miscarea Populara, de dreapta: 20,80%) si PS (Partdul Socialist+Grupari Radicale de Stanga: 13,98%). Conform rezultatelor acestor alegeri, este mai mult ca sigur, ca Frontul National, va lua la nivel european o serie de masuri severe, atat contra imigratiei legale (a fortei de munca in Franta, in special in acele sectoare de activitate care sunt excedentare, cum ar fi munca necalificata si slab calificata, respectiv, in cele calificate sau cu inalta calificare, dar care sunt inaccesibile strainilor, cel putin, practic!) cat mai ales contra imigratiei ilegale, pe care o considerea un adevarat "flagel" al secolului XXI, comparabila ca amploare cu holera, ciuma, etc. (A se vedea si articole autorului consacrate acestei problematici: "Cu sange rece in slujba Republicii Franceze": http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/43276-cu-sange-rece-in-slujba-republicii-franceze.html"Abatoarele umane ale Uniunii Europene": http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/40405-abatoarele-umane-ale-uniunii-europene.html; "Imigratia ilegala prin axa Canare-Lampedusa": http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/10/imigratia-in-ue-axa-canare-lampedusa.html;   "Guantanamito": http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/40432-guantanamito.html"Fara sentimente"http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/10/fara-sentimente.html; "Delincventa juvenila franceza": http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/43105-delincventa-juvenila-franceza.html)

Articolul cu imagini in Ziarul Politia Capitalei si pe Investigatie Jurnalistica

http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2009/03/de-la-ura-la-viata-dreptul-de-fi-liber.html

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2019