UK Bookmakers

Jaful Secolului fara violenta si fara precedent in Istoria marilor jafuri banesti!

Scris de Thomas CSINTA. Posted in Ancheta

Ca regula generala, devalizarea furgoanelor blindate (Brink’s[1], Loomis[2], etc.) care efectueaza transporturi de „fonduri” (bancnote in ”lichid”, in numerar), in principiu, de la Unitati Comerciale catre Banci Comerciale sau de la Banci Comerciale catre Banca Nationala (si filialele sale), in Franta anilor ‘70-’90, (ceva mai putin in secolul XXI), era considerat de catre autoritatile politienesti si judiciare, un adevarat „sport national”, practicat cu precadere de catre toti raufacatorii care se „respectau” si se  considerau „profesionisti”, in adevaratul inteles al cuvantului!

[(A se vedea si articolul autorului pe aceasta tematica: „In umbra vietii. Corespondenta din MCF (Mediul Carceral Francez)”:  http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/41964-in-umbra-vietii-partea-ii-evadari-spectaculoase-cu-explozivi-si-arme-de-foc.htmlhttp://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/41618-in-umbra-vietii-partea-iiia-brand-uri-legendare-ale-marilor-evadari-si-a-marii-criminalitati-franceze.htmlhttp://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/02/thomas-csinta-in-umbra-vietii-ziarul.html„Detinut de Profesie”: http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42690-detinut-de-profesie.html)]  

Evenimentul se desfasura (si inca se desfasoara si astazi, chiar daca ceva mai rar!) intotdeauna cu mare violenta, intr-un spatiu „4-dimensional” (cele trei coordonate spatiale si timpul !), in cadrul unei crime minutios organizate de catre raufacatori, in general, fara scrupule, specializati in jafuri armate, cu kidnapping (rapire si sechestrare de persoane), echipati cu armament militar de razboi  de ultima generatie, capabil sa distruga atat bilndatul cat si intregul „echipaj” aflat la „bordul” acestuia ! (de „artilerie grea”, a se vedea si articolul autorului pe aceasta tematica: „Delincvemta juvenila franceza. Observatorul International al Delincventei”: http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/43105-delincventa-juvenila-franceza.html!)

In ciuda unor eforturi sustinute de catre autoritati, conform „regulii de aur” din teoria jafurilor armate, intr-o mare majoritate de cazuri, raufacatorii nu sunt niciodata identificati la locul crimei si numai rareori, ulterior (in general, fara probe materiale fiabile!), iar banii sustrasi, nu sunt niciodata recuperati!

PREAMBUL

 

In ziua de joi, 5 noiembrie 2009 (ca de obicei, „din intamplare”!) numai la cateva minute de la aterizarea mea pe ansamblul aeroportuar CDG (Charles de Gaulle) Paris  la gigantul terminal 2F, din directia Bucuresti (cu cursa AF1089), deschid telefonul ! (a se vedea pentru detalii si articolele autorului legat de acest aeroport: „Air France-KLM un abonat permanent al Justitiei franceze si internationale”: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2011/02/air-france-klm-un-abonat-permanent-si.html, respectiv,  „Haiducii de pe Chareles de Gaulle”http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2011/02/haiducii-de-pe-charles-de-gaulle.html) 

In jurul orelor 10h45 (ora locala), “Sacalul” de la PJL (Politia Judiciara Lyon) ma anunta ca are vesti interesante pentru mine si ca i-ar face placere sa ne intalnim seara in jurul orelor 20h00 la cafeneaua noastra "Place Bellecour[3]" din orasul vechi (Sectorul 2, „Punctul zero” al Metropolei Lyon).

In timpul conversatiei noastre primesc un mesaj care ma pune si mai mult pe ganduri : [„SOS catre Spy : Lovitura de „gratie” la BNF (Banca Nationala a Frantei) la Lyon ! Iata codurile care iti permit accesul in baza de date” ]!

La bordul unui TGV (tren pendular de mare viteza pe sine, record mondial absolut : 574,8km/h, pe 3 aprilie 2007, 13h15, pe LGV-Linia de mare viteza „Est Européenne”) ajung in jurul orei 19h00 in Gara Lyon-Part Dieu, numai, ca de obicei, „din intamplare”.

La orele 20h00 m-am intalnit cu „Sacalul”, un politist „chevroné” de mare clasa, un mare profesionist, cu care am colaborat la zeci de misiuni ale PJL.

Dosarul Toni Musulin, de care acesta mi-a vorbit, cel putin pana in prezent, este un unicat in istoria marelui banditism francez (dar foarte probabil si european, daca nu si mondial!) privind jafurile comise asupra furgoanelor blindate, seif-urilor continand bani sau bijuterii, etc !

In primul rand, pentru ca niciodata o suma atat de importanta de bani nu a fost sustrasa dintr-un furgon blindat, fara violenta, iar in al doilea rand, pentru ca acest jaf nu a fost comis de catre o banda de talhari specialiaziti in atacul furgoanelor blindate („Talhari la Drumul Mare”-TDM), ci de catre un salariat, considerat, modest si  „model” al unei societati de transport de fonduri, un solitar, un „Inger pazitor”, al unori „bunuri”  aflate in custodia Bancii Nationale a Republicii Franceze!

Este vorba de furtul impresionantei sume de 11.6 Milioane de euro de catre Toni Musulin, insotitor de fonduri la societatea Loomis, in varsta de 39 de ani, care asigura cu inca doi angajati, transferul acestei sume de bani de la BNF Lyon catre banci si unitati si comerciale.

 

APROFUNDAREA DOSARULUI

 

In dimineata zilei de joi, 5 noiembrie 2009, un vehicul blindat al societatii de transport (si de transferat fonduri in numerar) Loomis efectua o „distribuire” de fonduri, provenita de la BNF Lyon, pe strada Vivier (Sectortul 7).

In jurrul orei 10h00, doi dintre cei trei salariati, insotitori ai fondurilor intra  intr-o unitate comerciala pentru transferul banilor, iar cel de-al treilea, soferul, Toni Musulin, ramane la volanul vehicului blindat, in asteptare.

Nimic neobisnuit, un procedeu clasic utilizat in asemenea misiuni de catre insotitorii de fonduri de la Societatea Loomis!

Insa, la iesirea celor doi din unitate, in jurul orelor 10h23, ei constata cu surprindere ca vehiculul blindat nu se mai afla in locul in care el a fost garat.

Ceva absolut anormal in asemenea misiuni si in asemenea situatii!

Pentru ca transportatorii de fonduri ai statului, Brink’s, Loomis, etc. au intotdeauna prioritate si nu pot fi „deranjati” in timpul misiunii lor de „colectare – distribuire”, a fondurilor (in numerar!), sub nicio forma, sub niciun pretext !

Cei doi salariati intra in alerta si contacteaza BAC-ul din Lyon (Brigada Anticriminalitate), care in mai putin de doua ore (mai exact la 12h10 !) gaseste deja vehiculul abandonat pe strada Montagny (Sectorul 8), fara sofeul Toni Musulin si fara continutul acestuia: 11,6 milioane de euro!

In ciuda unor investigatii de anvergura in care s-a lansat DRPJ (Directia Regionala a Politiei Judiciare) de la Lyon  nu avem niciun fel de detalii privind circumstantele in care acest furt, fara violenta, fara sa fi atras atentia celor din jur, ar fi avut loc! (A se vedea si articolul autorului legat de acest subiect: „ GIR-Lupta impotriva economiei subterane”: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/12/lupta-impotriva-economiei-subterane.html) 

Mentionam ca desi „cunoastem” bine, pe Toni Musulin, soferul de la volanul vehiculului care ar fi comis (probabil?!) jaful, dispunand de toate datele sale personale de stare civila, (inclusiv, de amprentele sale digitale si de datele sale biometrice), cunoscand si domiciliul sau fiscal (principal) nu aveam nici cea mai vaga idee, unde anume s-ar putea afla acesta in monentul descoperirii furgonului blindat abandonat

De origine, sarbo-croata, de peste zece ani, el lucra pentru societatea Loomis.

Solitar, fara antecedente penale (cel putin in Franta!), el a fost considerat de catre directie, superiorii sai ierarhici si colegii de munca, un salariat „model”, un om de mare incredere.

Este si motivul pentru care intr-o „prima faza” PJL (dar nu si „Sacalul”!) a emis ipoteza ca el si vehiculul sau ar putea fi victimele unui jaf, respectiv, kidnapping, in care sa fi fost implicata si familia sa !

Insa o perchezitie la domiciliul sau (un apartament in Villeurbanne, regiunea urbana Grand Lyon) ne-a permis sa deducem cu usurinta ca este un individ foarte diferit de cel „cunoscut” de catre apropiatii sai.

Deosebit de organizat, meticulos, care deja cu cateva luni in urma si-ar fi pus bine la punct planul jafului (conform „Sacalului”) care urma sa comita, „in Solo”, pe 5 noiembrie!

Si-a strans tot din apartament (frigider, masina de splat, plita electrica, etc.), chiar si cerceafurile de pe pat, respectiv, perdelele de la geamuri!

Apartamentul era „gol pusca” in momentul „debarcarii” PJL la domiciliul acestuia!

Amprentele sale digitale ne-au permis sa identificam cu ajutorul metodelor PST (Politiei Stiintifice si Tehnice) si resturi menajere care au fost depuse chiar in dimineata jafului in containerul „Poubelle”, plasat la scara imobilului.

Din informatiile pe care le detineam imediat dupa jaf (de la Xavier Richaud, Procurorul Republicii de la Lyon), omul si-ar fi golit toate conturile sale bancare la sfarsitul saptamanii precedente, pentru ca nu cumva, „un banut” muncit cu  „sudoarea fruntii” sa ajunga in mainile fiscului francez.

De la cei din anturajul sau (prieteni apropiati, comunitatea sarba din Lyon) am aflat ca in ultimul timp era „nervos” si „preocupat”, justificandu-se ca are niste „probleme familiale si financiare” care il framanta.

Oarecum, in concordanta cu colegii sai de munca, care afirmau ca era profund preocupat de situatia sa financiara si nemultumit de remuneratia sa.

Acest element, la inceput, ne-a indus in eroare, facand sa credem ca el ar fi fost obligat de o banda organizata specializata in jafuri (tot de origine sarba !) sa deturneze vehiculul blinadat pentru a putea veni in ajutorul familiei sale, care ar fi fost rapita si sechestrata de catre aceasta !

Un alt element important pe care l-am descoperit insa si care contrazice cele presupuse mai sus, este faptul ca spre marea noastra mirare, el era, simultan si girantul unei societati civile imobiliare cu un capital de 230.000 de euro, iar printre altele, detinea si un autoturism marca „Ferrari”!

Credem ca este motivul pentru care el a actionat “solitar”, intr-un mare secret.

Omul a actionat rapid si a fost eficace!

Dupa coborarea colegilor sai din furgon, Musulin a deconectat GPS-ul si telefonul din vehicul pentru a nu putea fi localizat, dupa care l-a dus „undeva” (pe atunci nu stiam, unde ?!) pentru a descarca „continutul” acestuia, adica cei 49 de saci „blindati” si ei cu bancnote cu valorile cuprinse intre 5 si 500 de euro, abandonandu-l ulterior pe o strada, Montagny, in Sectorul 8 al Metropolei Lyon.                                       

Imediat dupa localizarea vehiculului, Controlorul general Claude Catto, Directorul Interregional al PJ (Politiei Judiciare) ne-a declarat ca in ciuda unei anchete minutioase efectuate la fata locului de catre PJL, nimeni din jur nu l-a remarcat pe Musulin si nu putea sa dea nici cea mai vaga descriere a vehicului in care el si-ar fi incarcat „marfa” pretioasa !

In aceasta faza a anchetei, divergentele noastre relativ la acest jaf incep sa fie semnificative!

In momentul in care Jean Paul Borelly, Secretarul general al Sindicatului zonal de politie „Alliance” (un adversar al „Sacalului”) este convins ca este vorba de o crima organizata, comisa de catre o asociatie de tip mafiot, „JCS” (Adjunct al „Sacalului”), un anchetator cu experienta in reprimarea marelui banditism, cu ajutorul caruia am putut patrunde in centre de detentie, cel putin teoretic „inaccesibile”, decat celor condamnati la PLI (Pedepse Lungi de Inchisoare), , respectiv, „Sacalul” si eu, personal, eram convinsi ca este vorba de un jaf comis  in „Solo”, nu de catre un profesionist, care a actionat ca un amator ci de catre un amator, care a actionat ca un profesionist! (A se vedea si articolele autorului: „Detinut de profesie”: http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42690-detinut-de-profesie.html; „Condamnat la inchisoare pe viata”: http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42413-condamnat-la-inchisoare-pe-viata.html „Rolul pozitiv al pedepselor lungi de inchisoare”: http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/42767-rolul-pozitiv-al-pedepselor-lungi-de-inchisoare.html)

In sfarsit, la putin timp de la distribuirea portretului robot al fugarului prin zona, la mai putin de 48 de ore din momentul disparitiei lui Toni Musulin, sambata dimineata pe 7 noiembrie, anchetatorii de la PJL, gasesc  (descopera, cu ajutorul unui „indic”-turnator la Politie) vehiculul celui din urma, o camioneta Renault Kangoo de culoare alba, „captusita” cu bani, ascunsa in boxa (la subsol) al unui imobil pe strada Vienne nr. 175 (tot din Sectorul 8), nu departe de locul unde el si-a abandonat furgonul blindat, gol, al societatii Loomis.

Ea a fost inchiriata de catre Toni Musulin inca din luna aprilie de la o societate de inchirieri autovehicule, iar boxa, din octombrie pentru trei luni, amandoua pe o identitate falsa !

In vehicul sunt gasiti de catrte PJL, exact 9,1 milioane de euro in bancnote cu valori cuprinse intre 5 si 100 de euro.

Daca Musulin a disparut atunci, probabil crezand (pentru putin timp!), ca un „saculet” cu 2,5 milioane de euro (in bancnote cu valori numerice mari!) iî va „satisface” nevoile un timp, se pare ca s-a inselat.

In acea faza anchetei (in prima jumatate a lunii noiembrie 2009), cand ea era deja incredintata Interpolului („International Police”, OIPC-Organizatia Internationala a Politiei Criminale, fosta Comisie Internationala a Politiei Criminale-CIPC, organism creat in 1923 avand ca membri 190 de state, un efectiv de 703 functionari, cu sediul general la Lyon : 200, quai Charles de Gaulle, Cité internationale, Sector 6, incepand cu 1 mai 1989) atat Procurorul General cat si alti anchetatori incep sa fie convinsi ca este vorba de un jaf comis „in solitar”, fara nicio complicitate din partea unei organizatii criminale.

In concluzie, Toni Musulin este dat in UG (Urmarie Generala) pe baza unui MEA (Mandat European de Arestare) atat in Franta cat si in restul Europei (in special in Europa de Est), dar si in Spatiul Sheengen, respectiv, UE, urmand ca aceasta UG sa fie extinsa (sub forma de MIA (Mandat International de Arestare) si in restul din cele 190 de state aderate la Organizatia Internationala Politiei Criminale (Interpol) !

  

COMENTARIUL AUTORULUI

 

In acest dosar, considerat exceptional de catre anchetatorii de la PJL, pe de o parte pentru ca jaful a fost comis fara violenta, neorganizat din punct de vedere criminal, de catre o persoana fara antecedente penale, (care risca cel mult trei ani de inchisoare !), iar pe de alta parte, pentru ca totusi, este vorba de o paguba de 2, 5 milioane de euro care au fost sustrasi din banii contribuabililor (si care foarte probabil nu vor mai fi recuperati niociodata, chiar daca Toni Musulin a fost arestat ulterior !), investigatiile noastre, nu atat oficiale („officielles”), cat mai eles cele neoficiale („officieuses”) au condus la punerea in evidenta a mai multor disfunctiuni in cadrul administratiei locale si centrale de stat.

In primul rand, cum a fost posibil, ca un strain (de origine sarbo-croata) sa fie angajat intr-un asemenea post de incredere, fara ca o ancheta minutioasa in prealabil, privind identitatea sa, anturajul, respectiv, trecutul sau, etc. sa fi fost lansata de catre societatea Loomis, eventual, cu ajutorul autoritatilor politienesti si judiciare, in contextul in care, in topul marii infractionalitati (criminalitati) in Franta, nationalitatile ex-Iugoslaviei ocupa locuri „fruntase”.

Aparentele, in cazul lui Toni Musulin, au fost mai mult decat inselatoare !

Sub chipul sau „bland” si „nevinovat”, se ascundea, in ralitate, un hot las, lipsit de „sange rece”, precum si taria „feroce” de caracter, prezent la majoritatea criminalilor profesionisti ”stocati” in baza de date ale fisierele marelui banditism („Le grand banditisme”) francez, dintre care pe multi am avut ocazia, dar mai ales, „placerea:, sa-i cunosc si sa-i studiez cu pasiune! [(A se vedea si articolul autorului, sub forma de Corespondenta din Mediul Carceral Francez (MCF):  ”In umbra vietii”: http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/41964-in-umbra-vietii-partea-ii-evadari-spectaculoase-cu-explozivi-si-arme-de-foc.htmlhttp://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/41618-in-umbra-vietii-partea-iiia-brand-uri-legendare-ale-marilor-evadari-si-a-marii-criminalitati-franceze.html)].

Merita sa mentionam aici si faptul ca furtul unui furgon blindat full cu bani in numerar,  de catre un insotitor de fonduri prezinta un risc ridicat, avand in vedere tentatiile de „zi cu zi”, iar acest element este foarte subapreciat de catre autoritatile responsabile cu recrutarea personalulu in acest domeniu (deosebit!) de activitate.

Ancheta de moralitate ai Prefectilor privind angajatii societatilor private avand ca obiect de activitate aceste misiuni se limiteaza in majoritatea cazurilor la consultarea fisierelor de antecedente judiciare ale candidatului, cum ar fi STIC (Sistemul de Tratare ale Infractiunilor Constatate), conform unor informatii pe care le detinem de la DCRI (fostul RG – Informatii Generale, a se vedea si articolul autorului pe aceasta tematica: „Edvige si Cristina, noile fisiere ale Directiei Centrale de Informatii Francez (DCRI)”:  http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42042-edvige-cristina-noile-fisiere-al-directiei-centrale-de-informatii-interene-francez-dcri.html !)

Si acest lucru, numai pentru ca o mare majoritate ai insotitorilor de fonduri provin din fosti oameni ai legii, politisti si jandarmi !

Asa cum ne-a precizat Claude Tarlet, Presedintele UEPS (Uniunea Intreprinderilor Private de Securitate), nu exista in momentul de fata nici o lege care sa oblige intr-un fel sau altul, statul sau societatile de securitate sa-si reinoiasca anchetele de moralitate in privinta salariatilor lor, anual sau sistematic, dupa angajarea lor definitiva in CDI (Contract de Munca pe Perioada Nedeterminata) !

Brice Hortefeux (prieten apropiat a lui Sarko), Ministrul de Interne pe atunci, era ferm convins ca cele doua fisiere „Edvige” si „Cristina”, merita mai multa atentie  si eventual, ar trebui „putin” imbunatatite.

Din investigatiile noastre ulterioare reiese ca, conform unei ordonante recente al guvernului (pe atunci!), agentii de securitate trebuie sa-si obtina „ID-urile de profesionisti” la Prefecturi (Departamentale sau Regionale), in functie obiectivele lor de paza.

Din surse neoficiale, dar demne de incredere, am aflat ca 165.231 de asemenea atestate au fost solicitate, (7.325 pentru insotitorii transferurilor de fonduri ale BNF), din care numai 72.124 au fost eliberate efectiv, restul fiind in „stand-by”!

Remarcam tot aici ca in cazul insotitorilor de fonduri de origina straina (si in special ai celor care provin din tarile nemembre ale UE si sunt posesori al statului de „Azilant Politic” in Franta !), practic, antecedentele lor judiciare nu pot fi verificate decat pe teritoriul francez, activitaile lor criminale in tarile lor de origine fiind imposibil de controlat, in concluzie, raman necunoscute!

In sfarsit, merita sa semnalam si faptul ca, in primul rand, transportul celor 11,6 milioane de euro intr-un singur furgon blindat era strict interzis, conform unui ”indic” de-al nostru de la Sindicatul Politistilor „Synergie”, care ne-a precizat ca „officieusement” (neoficial, dar practicat, conform unei reguli interne nescrise!), un furgon blindat abilitat cu transferurile de fonduri intre BNF si bancile, respectiv, unitatile comerciale, nu putea transporta mai mult de 5 milioane de euro.

Ceea ce a fost infirmat de catre conducerea societatii Loomis.

Pascal Quiroga, Responsabilul National al Sindicatului CFDT-Transport de Fonduri (a se vedea si articolul autorului despre marile organizatii sindicale franceze CGT-CFDT-FO:  „Les grandes Organisations Syndicales Francaises. La CFDT”http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2012/03/les-grandes-organisations-syndicales.html) afirma ca fiecare intreprindere are „proriile sale regului”, iar „profesiunea” nu impune niciun plafon maximal pentru transportul de fonduri in numerar!

Insa, in cazul societatii  Brink's, pentru care acesta lucreaza, cand este vorba de sume mari de transportat, sunt alocate doua bilndate sub excorta Politiei.

Din contra, Christian Lerognon, Presedintele Societatii Loomis, este convins ca regulile stricte impuse in cadrul societatii pe care coordoneaza (conduce, dirjeaza) au fost si sunt suficient de severe, avand in vedere faptul ca nici inaintea lui Toni Musulin si nici dupa jaful comis de catre acesta, inicidente de acest gen nu au ar fi avut loc.

In al doilea rand, din investigatiile pe care le-am efectuat cu ajutorul unori membri ai PJL (si carora le multumim si pe aceasta cale!) reiese ca automobilul marca „Ferrari” al hotului are o origine foarte dubioasa si a si fost declarata „furata” de catre prorietarul lui, Toni Musulin, inca din luna aprilie.

Ar fi principalul motiv pentru care el a inchiriat de atunci, utilizand o identitate falsa, un Renault Kangoo gasit de catre anchetatori, blindat cu cei 9,1 milioane de euro.

Din acest motiv PJL a emis si ipoteza ca disparutul fara urma sa fi facut parte dintr-o retea de trafic de masini de lux!

O „profesiune de credinta” in care s-au specializat multi originari din fosta Iugoslavie.

In momentul in care redactam acest articiol, aceasta ipoteza nu a fost confirmata.

In al treilea rand, cum a fost posibil ca Fiscul Francez (Administratie Fiscala Franceza), care controleaza toate valorile imobiliare si mobiliare de valoare a societatii, care are acces la toate informatiile in ceea ce priveste bunurile unui angajat al societatii Loomis (nemultumit de salariul sau de „mizerie”!), sa nu sesizeze ca acesta era proprietar, al unui automobil marca ”Ferrari” ?! (A se vedea si articolul autorului: „GIR-Lupta impotriva economiei subterane”: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/12/lupta-impotriva-economiei-subterane.htmlTeoria naiva CUI-IA cui?” : 094.%20Teoria%20naiva%20CUI-IA%20cui..pdf).

Ca acest individ era simultan si girantul unui SCI (Societate Civila Imobiliara) care dispunea de un capital important ?!

De unde proveneau banii ?

Din salariul „mizerabil” de insotitor de fonduri castigat la Loomis ?

In al patrulea rand, studiind cu mare atentie dispunerea sacilor cu bani in boxa, am remarcat faptul ca ei erau aranjati meticulos in forma de  „matrice” (pe linii si coloane), ceea ce nu este o munca de profesionist, ci de un amator, tipicar, complet „depasit de evenimente”, atat prin volumul pe care reprezenta aceasta suma de bani cat si  gandind la ceea ce ea ar putea fi util, cu atat mai mult cu cat, el era la curent cu faptul ca seriile bancnotelor nu erau notate decat la intamplare, cate una.

Contrar opiniei celor de la Parchetul de la Lyon, noi credem ca Toni Musulin este un amator (pentru ca a fost la prima incercare !), dar a actionat ca un profesionist.

Pentru ca niciodata un profesionist nu ar fi avut rabdarea sa-si piarda timpul aranjand cei 49 de saci tixiti cu bani in boxa, cand se stia urmarit si putea fi descoperit in orice moment !

Insa, niciodata un amator nu si-ar fi ascuns camioneta in vecinatatea locului unde si-a abandonat furgonul blindat Loomis.

El ar fi „rupt-o” la fuga la bordul camionetei departe de acel loc, insa riscul sa fi fost localizat pe drum, era important si libertatea lui ar fi fost mult mai limitata.

Cu alte cuvinte, sansa sa fi fost descoperit ar fi fost foarte mare.

Dupa parerea noastra ”ghinionul” lui a fost ca dupa publicarea portretului sau robot, cei din zona in care si-a inchiriat boxa l-au recunoscut si l-au identificat.

Iar proprietarul garajului l-a denuntat.

Credem ca el a fost supus, fara sa fi auzit vreodata de Minkowski, in spatiul nostru 4-dimensional (minkowskian, intervalul spatio-temporal), unei variante al principiului de nedeterminare a lui Heisenberg din mecanica cuantica : „pozitia si viteza unei particule nu pot fi cunoscute simultan cu certitudine” !

Cu alte cuvinte : cu cat distanta pana la boxa unde urma sa-si stocheze banii era mai mare (deci sansa mica sa fi fost descoperita rapid), cu atat riscul sa fi fost prins pe drum cu «mata-n sac» era mai mare si invers, varianta aleasa de catre el !

Cu cat boxa era mai aproape (cum s-a intimplat in realitate), cu atat sansa sa fi fost prins pe drum la bordul furgonetei era mai mica, insa probabilitatea descoperii « barlogului » captusit cu banii unor cetateni nevinovati si lipsiti de aparare, era mare !

In al cincilea rand, faptul ca Toni Musulin este acum in libertate cu 2,5 milione de euro, in “buzunare” (in bancnote mari, pentru a fi transportabili cu mai multa usurinta!), nu este o mandrie pentru Politia Nationala franceza (a se vedea si articolul : "Reforma politiei Romane dupa Modelul European"http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2012/06/thomas-csinta-ziarul-politia-capitalei_19.html„Criza de identitate a Politiei Romane”: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2009/06/criza-de-identitate-politiei.html).

Pentru ca alti doi fugari, pe care îi cauta cu disperare : Naïm El Jaziri, «Postasul» din Marsilia, in varsta de 40 de ani, cu o vechime de 20 de ani in institutia publica « La poste » (Sectorul 7), care a sustras in total aproape 1 million de euro din bancomatele pe care le administra si gestiona pe 4 noiembrie (numai cu o zi inate de jaful comis de catre Toni Musulin), respectiv, Jean-Pierre Treiber asasinul presupus al Géraldinei Giraud (fata cunoscutului actor Roland Giraud) si a prietenei sale Katia Lherbier, pe 1 noiembrie 2004, in cavala din 8 septembrie 2009., dupa o evadare reusita din Centrul Penitenciar Auxere, sunt in libertate si sfidand moartea, sfideaza Politia Nationala franceza ! (A se vedea si articolul autorului „In umbra vietii”. Evadari spectaculoase datorita neglijentei autoritatilor AP, politienesti sau judiciare.”:  http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/39242-in-umbra-vietii-partea-iv-evadari-spectaculoase-datorita-neglijentei-sau-laxismului-personalului-penitenciar-respectiv-al-autoritatilor-politienesti-sau-judiciare.html

Astfel, «cei trei muschetari», adevrati haiduci in spatiul nostru minkowskian (pe atunci, la sfarsitul anului 2009), aduceau un prejudiciu important imaginii Politiei Nationale franceze, care se vroia conform convingerii MAM (Michèle Alliot-Marie, Ministrul Justitiei, pe atunci), «bivalenta»,  simultan, atat performanta cat si eficace !

In ceea ce priveste, pe cei pugubiti, jeja in dimineata zilei de 6 noiembrie 2009 societatea Loomis i-a asigurat pe acestia ca este o institutie prestigioasa si serioasa, precizand intr-un comunicat de presa ca vor fi toti rambursati (despagubiti) neconditionat, cel tarziu pana pe data de 10 noiembrie.

Din cele ce ne-a fost comunicate de catre persoanele juridice (morale) implicate direct sau indirect in acest jaf fara precedent, s-ar parea ca, intr-adevar grupul Loomis, leaderul mondial in transferurile de fonduri (in numerar) este o institutie de cuvant pe care se poate conta.

Si intr-adevar, aceasta,  s-a si tinut de cuvant!

Insa, contrar asteptarilor Procurorului Republicii de Lyon, Xavier Richaud, precum si echipei de anchetatori de la PJL care il cautau, Toni Musulin, nu s-a indreptat catre Est, spre tara sa natala, ci catre Sud, spre Monaco, unde in jurul pranzului, luni, pe 16 noiembrie, „fortat de imprejurari” (fiind recunoscut !), s-a predat autoritatilor politienesti la Comisariatul Central din Monte Carlo.

Evenimentul considerat „istoric” pune in evidenta inca odata cele presupuse de noi si anume ca Toni Musulin era un „amator”, contrar ipotezei celor care il ancheteaza si il considera un „profesionist” !

Niciodata un profesionist avand buzunarele captusite cu 2,5 milioane de euro nu s-ar fi predat intr-o asemenea situatie chiar daca el nu ar fi riscat o recluziune (detentie) criminala de lunga durata.

Din informatiile pe care le detineam (pe atunci) de la un coleg din cadrul serviciului de urmarire penala monegasc, omul, un mare, singuratic, un solitar „convins” ar fi fost disperat, debusolat.

Fiind in UG (Urmarire Generala) la cererea Interpolului, si neavand experienta in materie de „cavala” (sustragerea de sub urmarie penala), nu stia pe unde „sa o apuce” si sa se duca, dupa 11 zile de cavala (sustragere de la arestare) prin Italia (Torino-Roma-Neapole-Milano), acesta s-a predat autoritatilor politienesti din Principatul Monaco!

Nu inainte insa sa fi „dat o fuga” in Serbia, pentru a „pune la adapost” cele 2,5 milioane de euro, avand in vedere faptul ca acestuia îi lipseau cca 600 km, din „pelerinajul” sau european, conform acuzarii (al Procurorului Republicii de Lyon, Mac Désert, reprezentand Ministerul Public).

Cum, nu avea nici macar prieteni „cu experienta” in domeniu care sa-l „concilieze” in cavala lui !

Insa, fiind un angajatmodest si „model” al societatii Loomis, iar fapta sa considerata „marunta” de catre legislator, stia ca va compare in Corectional (procedura penala corectionala, pentru infractiuni mai putin grave: a se vedea si articolele autorului pe aceasta tematica: „Sacalii”: http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42484-sacalii.html, respectiv, „O posibila reforma fara forma si fara fon a Justieie franceze”: http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/42600-o-posibila-reforma-a-justitiei-franceze-o-reforma-fara-forma-si-fara-fond.html) si nu in Criminal (infractiuni, grave si foarte grave), deci, nu risca foarte mult, o condamnare in jur de trei ani, cu executare in penitenciar.

In plus, in cazul autodenuntarii (se preda neconditionat !), evident, va dispune si de circumstante atenuante la procesul sau.

Bine gandit, bine jucat !

Pentru Procurorul Reublicii de Lyon "cel mai important este ca s-a predat" !

Pentru el, cazul era rezolvat, deci clasat !

Indiferent de cee ce urma sa faca ulterior justitia.

Indiferent daca banii vor fi sau nu recuperati.

Cert, Principatul Monaco (cel mai mic stat independent dupa Vatican, cu o suprafata de totala de 2.02km2 si o populatie de 36.731 de locuitori, cel mai populat stat/km2 : 18.005 de loc/km2 si cel mai „bogat” stat din lume cu un PIB/loc de cca 200.000€  US $, conform Bancii Mondiale si 52.145€, conform Guvernului Monegasc ) marginit de tinuturi franceze pe Coasta de Azur (orasele : Cap-d'Ail, Beausoleil, si Roquebrune-Cap-Martin), practic un cartier al conglomeratului urban Nisa-Cannes-Grasse-Antibes, de pe Coasta de Azur (aflat la cca 15 de km de centrul orasului Nisa), nu s-a opus extradarii fugarului in Franta !

Pentru ca, Monaco, monarhie constitutionala din 1911, practic (administrativ), „face parte” din Franta (aproape 11.000 de locuitori din populatia tarii fiind francezi, 6.500 italieni, 6.100 monegasci, etc.), avand codul postal minerlogic 98, ceea ce corespunde pentru Departamentul francez nr.98 [(95 departamente metropolitane, 96 (2A si 2B) pentru Corsica, iar 97 pentru DOM-Departamente Outre-Mer, nemetropolitane)] si este sub protectorat francez, recunoscand Presedintele Frantei, ca autoritate politica.

Din informatiile pe care le detineam (pe atunci), Toni Musulin urma sa fie predat la frontiera franco-monegasca, in „vecinatatea” Gradinii Exotice (Jardin Exotique), autoritatilor politienesti franceze, de la PJL, insarcinata cu ancheta jafului comis de catre fugar.

In ceea ce priveste pe cele 2,5 milioane de euro pe care i-ar fi luat cu el, in cavala, inca de pe atunci afirma ca „nu-i are”!

Ce inseamna acest lucru, cei de la PJL trebuia sa lamureasca in timp!

Este insa foarte probabil ca cei de PJL, responsabili cu ancheta, nu-i vor gasi niciodata !

In schimb, in ceea ce il priveste pe Toni Musulin, este la fel de probabil sa fi ascuns acesti bani undeva intr-un cont „secret”, din care ulterior sa se „alimenta” dupa ispasirea pedepsei la care urma sa fie condamnat de catre TGI (Tribunalul de Inalta Instanta) Lyon pentru a „prinde radacini”, in alta parte, intr-o alta lume !

Foarte probabil, departe de lumea dezlantuita !

In sfarsit, ce stim astazi despre Toni Musulin, nascut pe 8 iunie 1970 la Saint Martin d’Heres (Grenoble, Deparetamentul Isère, Regiunea Administrativa Rhône-Alpes, estul Frantei)  si banii „nerecuperati” de la acesta, dupa jumatate de deceniu de la comiterea jafului?

In primul rand, ca tatal lui Vinko Musulin, era un electrician iugoslav, inainte de a imigra in Franta in 1965, la varsta de 22 de ani, iar mama acestuia (de origine serba) divortata de el si-a refacut viata la Noumea in Noua Caledonie (COM, teritoriu francez autonom, in Oceanul Pacific, in vecinatatea Marii Coralilor), avand in custodia ei, sora lui, pe Laurène.

Mai mult, Toni a crescut intr-un cartier popular la Seynod (apartinand comunitatii urbane al orasului turistic, „burghez”, Annecy, unul dintre cele mai scumpe din Franta, frontalier cu Geneva (de pe malul lacului cu acelasi nume, Departamentul Haute Savoie, Regiunea Rhône-Alpes), la poalele Mont Blanc-ului (Alpii franco-elvetieni), unde din „intamplare” am trait si eu un deceniu, pana in 1998 (cam cand Toni devine si el transportator de fonduri la Loomis, dupa o scurta perioada petrecuta ca „electrician” ca si tatal sau!), ceea ce mi-a permis obtinerea unori informatii indedite despre acesta.

In al doilea rand, Toni Musulin, creaza la inceputul anilor 90 o Societate Civila Imobiliara, prin care el devine proprietarul imobilului de la nr. 16 din strada Jacquemart in Romans sur Isère (Departamentul Drôme, Regiunea Administrativa Rhônes-Alpes), parterul caruia va fi inchiriat pentru prestarea unei activitati comerciale si pe care il goleste complet, inainte de comiterea jafului, nu mai putin si conturile sale bancare in valoare de cca 140.000€, o suma mult prea importanta pentru salariul lui de transportator de fonduri de ccca 2.150€ (brut) pe luna.

In al treilea rand, ceea ce afirma si in noiembrie 2009, dupa jaf, Procurorul Republicii de Lyon, Xavier Richaud, adica, ca jaful lui Toni Musulin ramane, un unicat, fara precedent in istoria jafurilor comise asupra furgoanelor blindate, transportatoare de fonduri, pe de-o parte, pentru ca chiar daca acestea au mai fost atacate cu complicitatea personalului „din interior”, niciodata nu s-a intaplat sa fie in cauza un transportator, el-insusi, iar pe de alta parte, pentru ca acesta a avut loc fara niciun fel de violenta!

Motiv pentru care pedeapsa prevazuta de lege, in asemenea situatii, nu depasea (in procedura juridica penala coretionala) mai mult de 3 ani de inchisoare.

In al patrulea  rand, intre timp, in cadrul investigatiilor noastre, printre altele, descoperim si un PV (Procesul Verbal) a lui Musulin, relativ, la Renault Kangoo, inchiriat de la Societatea CarGo, din Villeurbanne (Lyon), in care acesta declara la Comisariatul Central de Politie (de Sector), cu numai doua zile inainte de jaf, incendierea acestuia (dupa cateva zile de la inchiriere!), acesta fiind inlocuit de catre CarGo cu altul identic, in care sunt de fapt gasiti cele 9,1 milioane de euro.

In plus, si faptul ca Musulin ar fi posedat si un al doilea Ferrari F430 (unele surse vorbesc de un Audi A8, dar nu sunt fiabile realitatii), pe care ar fi declarat-o „furata” in 2009 (gasita de catre anchetatori in Serbia, unde l-ar fi lasat chiar el cu ocazia unei vizite!) fiind in faza de despagubire de  catre compania de asigurari.

In concluzie, dupa ce s-a predat pe 16 noiembrie la Politia din Monaco, Toni Musulin este predat autoritatilor politienesti franceze, iar in cursul depozitiei sale, el recunoaste deturnarea fondurilor (furtul banilor) dar neaga cu vehementa ca cei 2,5 milioane de euro ar fi el cel care i-ar fi sustras, deci ca ar fi in posesia lui.

Incarcerat la Lyon (Inchisoarea Corbas), instrumentarea dosarului (in procedura penala corectionala) este terminata deja la sfarsitul lunii ianuarie 2010.

Omul este „urmarit” penal pentru furt simplu, fara violenta, si este condamnat de catre Tribunalul Corectional de pe langa TGI (Tribunalul de Inalta Instanta) Lyon, la trei ani de inchisoare si 45.000€ amenda penala (pedeapsa Mxima in cazul lui) si in plus, la interzicerea de a-si practica meseria de transportator de fonduri timp de cinci ani!

O decizie la care Parchetul face apel, iar pe 2 noiembrie 2010, Substitutul Procurorului Republicii, Nicolas Hennebelle, reprezentand Ministerul Public, solicita pedeapsa maxina de cinci ani, tinand cont si de tentativa de escrocherie la asigurari, respectiv, de furt calificat.

Instanta, aproba si pedeapsa lui este majorata la cinci ani, conform rechizitoriului Ministerului Public, avand in vedere faptul ca escrocheria la asigurari, i-a „scapat” Justitiei in prima instanta.

Intre timp, in cadrul unui proces civil, pe data de 4 februarie 2011, Toni Musulin va fi obligat sa-i plateasca Societatii Loomis si daune matreriale si morale in valoare de 270.000 € (in loc de aproape 1 Milion € cat solicita Loomis), ceea ce din contra, era deja un succes.

Pe 13 iunie 2012, Curtea de Casatie îi respinge recursul si condamnarea lui ramane definitiva.

Plasat in sectroul QI (Cartier de Izolare) Inchisoarea Lyon-Corbas (une petrece nu mai putin de 3 ani si jumatate), pe 30 septembrie 2013, cu putin timp inainte de a fi efectuat cei patru ani de detentie, Toni Musulin (comparat cu Albert Spaggiari, autorul „loviturii Secolului”, a se vedea articolul mentionat mai jos!), este eliberat conditionat sub control judiciar si paraseste celebra inchisoare „La Santé” (42, rue de la Santé, construit intre 1861-1867) de la Paris (sectorul 14), unde a fost transferat pe lamijlocul lunii martie (de la Lyon-Corbas), un fost „lacas de cultura” si pentru o serie de brand-uri legendare ale marii criminalitati franceze (in 1.000 de celule de dimensiuni: 4x2,5x3, care pot cazdui maximim 1.500-16.00 de condamnati), printre care amintim pe celebri: Jacques Mesrine, François Besse si Antonio Ferrara. (A se vedea si articolul autorului consacat acestora: „Brand-uri legendare ale marilor evadari si ale marii criminalitati franceze” http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/41618-in-umbra-vietii-partea-iiia-brand-uri-legendare-ale-marilor-evadari-si-a-marii-criminalitati-franceze.html)

In varsta de 43 de ani, conform avocatului acestuia Hervé Banbanaste, acesta dispunea de un domiciliu stabil (fix), in Bourgogne, precum si de o oferta de munca intr-o intreprindere de transport, asa cum prevede regulamentul (si pretinde JAP-Judecatorul Responsabil cu Executarea si Amenajarea Pedepselor), negand in continuare ca el nu ar fi sustras (si insusit!) cele 2,5 milioane de €, asa cum justitia i-a reprosat.

Conform unei declartii al acestuia (intr-un PV inregistrat la PJL), ferm convins ca el nu se poate fi considerat „un bandit”, proprietarul garajului inchiriat (de catre el) ar fi avut o dublura a cheii de la boxa, iar acesta ar poseda mai multe conturi in Paradisul Fiscal si in special in Insulele Caiman. (A se vedea si articolul autorului: „Misterioasa lista a lui Schindler”: http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42747-misterioasa-lista-a-lui-schindler.html).

In aceasta ordine de idei, in timpul incarcerarii lui Toni Musulin, in incercarile lor de a-l elibera, avocatii acestuia Christophe Cottet-Bretonnier si Hervé Banbanaste, au incecat sa sugereze autoritatilor judiciare faptul ca banii puteau fi sustrasi si de catre "super-politistul" Michel Neyret (nascut in 1956), responsabil cu ancheta, Directorul Adjunct al Directiei Interregionale al Politiei Judiciare Lyon, cu atat mai mult cu cat niciodata nu a fost facut cunoscut faptul ca  cine ar fi fost primul care ar fi intrat in garaj si ar fi descoperit banii!

Conform unei anchete minutioase efectuate legat de acest politist, la prima vedere, «curat ca lacrima», exista totusi zone de «umbra» in activitatea acestuia (nu numai la Lyon, dar mai demult si la Nisa) care pun la indoiala corectitudinea lui, ceea ce implicit, neaga faptul ca acesta ar fi fost "usa de Biserica" si ridica o serie de semne de intrebare legat si de corectitudinea «contabilitatii» efectuata de catre acesta in boxa garajului lui Toni Musulin, inainte ca banii sa ajunga la sediul PJL pentru a fi numarati "pe bune". !

Asa cum rezulta din imagini, bancnotele erau stranse in pachete paralelipipedice in saci de plastic, deci dismularea catorva dintre ele, ar fi fost posibila, fara ca acest lucru sa fi fost remarcat, cu certitudine.

Cu atat mai mult cu cat existau si "pachetele cu bancnote de 500 de euro.

Fiu de miner, acesta isi petrece copilaria la Landres (Departamentul Meurthe et Moselle, Regiunea Administrativa Lorena, in estul Frantei), precum si Pays Haut in nordul Departamentului Meurthe Moselle, la frontiera franco-belgiana, iar ulterior ca functionar (inalt) al Politiei Nationale isi castiga o reputatie si notorietate, in urma rezultatelor sale obtinute in reprimarea criminalitati, in 2004 fiind distins de catre Presedintele Republicii, Jacques Chirac, cu Legiunea de Onoare pentru performantele sale profesionale.

Insa, in  septembrie 2011, el este arestat si supus unui interogatoriu de catre IGPN (Inspectia Generala a Politiei Nationale-Politia Politiilor) ca suspect de coruptie in niste dosare legate de traficul de stupefiante.

Pe 3 octombrie 2001, in urma anchetei efectuate de catre IGPN privind activitatea acestuia, el este inculpat intr-un dosar penal pentru : coruptie, trafic de influenta, asociere de raufacatori, trafic de stupefiante, deturnare de bunuri materiale si violarea secretului profesional si incarcerat in aceasi celebra inchisoare, pe care a parasit-o Toni pe 30 septembrie anul trecut : "La Santé" de la Paris.

Insa, in cartierul VIP !

Dupa mai multe solicitari, judecatorii parizieni de pe langa Parchetul TGI (Tribunalul de Inalta Intanta) Paris, il repun in libertate pe Michel Neyret, pe 23 mai 2012, dupa aproape opt luni de inchisoare (detentie provizorie).

Eliberat conditionat sub control judiciar, acesta isi va stabili resedinta in comuna Toul (Departamentul Meurthe et Moselle) si i se va retrage permisul de conducere.

Inainte de a fi revocat definitiv din functia sa de catre Manuel  Walls, fostul Ministru de Interne (actualul Prim Ministru al Frantei) pe 7 septembrie 2012,  in cadrul unui Reportaj «Complement de Ancheta» (Canalul public France2, France Télévision), pe 12 februarie 2012 (daca imi aduc aminte bine !), sotia acestuia Nicole Neyret, incearca sa-l disculpe, sustinand ca sotul ei incerca sa se infiltreze in Mafia Evreiasca (crima organizata operand pe teritoriul statului isrelian (in stransa legatura cu Mafia Turca), specializata in pariuri clandestine din cazinourile oficiale si bookmakers, respectiv, in traficul de droguri, in special cu hasis si ecstasy (MDMA : Metilena-Dioxi-Metafetamina), o amfetamina, stimulent al sistemului nervos central, clasat in Franta ca stupefiant (conform conventiei privind substantele psihotrope din 1971), care sunt introduse in SUA prin intermediul evreilor ortodocsi.

Ea este specializata de asemenea si in activitati de santaj, proxenetismul si prostitutia tinerelor din Europa de Est, in spargeri si jafuri, respectiv, in traficul de organe vitale (a se vedea si articolul autorlui pe aceasta tematica : "Vanzarea si traficul de organe vitale": http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42019-vanzarea-si-traficul-de-organe-vitale.html), respectiv, de masini de lux, furate, prin intermediul bandelor de raufacatori palestinieni.

In Europa ea este prezenta in Belgia, in zona portuara din Anvers, cunoscut centru al traficului European de tot felul.

In sfarsit, legat de Michel Neyret, desi ancheta IGPN nu a fost facuta publica, numele lui apare intr-un dosar de mare criminalite (crima organizata tentaculara), care, fara indoiala poate pune la indoiala  sinceritatea lui, cu atat mai mult cu cat, pe numele sotiei acestuia, Nocole Marcellin (Neyret), a fost deschis un cont (nedeclarat, fara depozite) in Elvetia (la solicitarea lui Gilles Bénichou), dar pe care urma sa tranziteze milioane de euro, conform informatiilor noastre.

La origine se afla o vasta retea de trafic de droguri anihilata  de catre JIRS (Jurisdictia Interegionala Specializata) in noiembrie 2010 la Neuilly sur Seine (Departamentul Hauts de Seine, Regiunea urbana pariziana).

Dupa luarea cu asalt (prin surprindere) de catre functionarii PJL, al unui apartament, resedinta a unei familii saudiene din str. Edouard, acestia descopera nu mai putin de 110 kg de cocaina (un record absolut la un particular !) de origine columbiana (evaluata la cca 7 Milioane de euro) si  170.000 de euro in bancnote mici, folosite.

Cu aceasta ocazie sunt arestati doi barbati si o femeie, iar alti doi care scapa, sunt prinsi si ei, ulterior, la scurt timp.

Unul dintre ei este Giles Tapié, un martinichez (din Martinique, Departament francez nemetropolitan in Caraibe) in varsta de 38 de ani, condamnat prin contumacie (in absenta) de catre Tribunalul Meaux (Regiunea urbana pariziana) in 2008 pentru participarea la uciderea campionului de box tailandez Viengpraseuth Phantarangsi, in varsta de 27 de ani.

In anumite documente gasite in posesia acestuia figura si numele lui Michel Neyret, care de ceva vreme era deja si in atentia IGS (Inspectia Generala a Serviciilor), cum numele lui aparea si in ascultari telefonice, iar acesta prevenise in repetate randuri traficantii de interventiile PJL (Politiei Judiciare din Lyon).

 

NOTA AUTORULUI


Raufactor "silentios", discret, amator si diletant in alte talhariei (un adevarat "talhar de duminica"), Toni Musulin, fara niciun fel de "ajutor" sau "consilier" in materie de jafuri, imediat dupa ce si-a garat furgoneta Renault Kangoo (full cu 11,6 Milioane de euro) pe 5 noiembrie 2009 (in jurul pranzului), in garajul sau (inchiriat), se simtea, efectiv, "epuizat" si simtea nevoia sa se "relaxeze" la soare, pe o banca in Parcul Parilly (din Bron, regiunea urbana Lyon), cu un sendwich in mana pe care l-a cumparat de la un distributor "Boulanger" din apropiere si timp de cateva ore incerca sa-si imagineze cam cum ar putea  fi,  sa fie milionar la varsta de 40 de ani. 

Desi in boxa garajului, acesta si-a "construit" un perete dublu, unde sa-si ascunda banii, la revenire, era deja prea traziu, pentru ca integrul cartier a fost incercut si "asediat" de catre politistii de la PJL.

Este si motivul pentru care acesta paraseste Lyon pe motocicleta (cu casa, pentru a nu fi recunoscut!).

S-ar parea ca mai tarziu, numai din mass-media (pe internet),  acesta ar fi aflat ca lipsesc 2,5 milioane de euro (mai exact 2.475.000)  din "prada" lui ascunsa in boxa.

Parasind Franta, prin Italia (Torino), acesta ajunge in Monaco si se instaleaza la Hotelul Paris, pentru a asista la "Saptamana  Yacht Show", si "sa admire trecatorii prin fata geamului sau de la Hotel".

Desi omul considerea ca "libertatea nu are pret", acesta s-ar fi predat pentru ca -ar fi avut de ales.

Insa, daca regreta ceva este numai faptul ca "si-a ratat lovitura", iar daca stia ceea ce il asteapta in inchisoare (in Cartierul de Izolare, une a stat peste 3 ani si jumatate, ceea ce nu-i permitea nici sa lucreze!), acesta afirma ca "nu s-ar fi predat".

Desi ar fi putut iesi in liberate condionata sub control judiciar (dupa efectuarea primei jumatati din pedeapsa la ca a fost condamnat), sub control GPS (purtand bratara electronica), acesta a refuzat (ca de-altfel  si vizitele familiei!),  dorind sa-si execute integral pedepasa, pentru a putea fi cu adevarat liber. (A sevedea si articoul autorului" Liberatea sub sechestru electronic":  http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/41220-libertatea-sub-sechestru-electronic.html)

Petrecand timpul intre studiu si exercitii de forta pentru practicarea krav-maga (o metoda de autoaparare de origine israeliana uitilizata de catre politisti si trupele de elita), desi acesta s-a plans de conditiile grele de detentie la Inchisoarea Corbas-Lyon (in izolare, ceea este adevarat!), pe 30 septembrie 2013, cand parasea Inchisoarea La Santé-Paris,  grizonat si cu o chelie deja avansata, la cei 100kg pentru 1,80m inaltime, omul nu parea sa fi fost "subnutrit" in timpul detentiei sale. 

Suparat pe faptul ca la moartea tatalui sau a fost extras din celula sa si escortat de catre politisti la inmomantarea acestuia incatusat (fara sa fi putut apropia de rude, de acesta in Biserica, de mormant, etc.), dupa eliberarea lui, acesta reprosa Guvernului Francez, ca tara in care el s-a nascut si si-a platit impozitele (adica, Franta), i-a bombardat tara sa natala (ex-Iogoslavia), deci in concluzie "nimic nu-l mai retine in Franta".

In sfarsit, Toni Musulin, a refuzat in detentie sa citeasca cartea scrisa despre el : "Toni 11,6. Histoire du convoyeur" (de Alice Géraud-Arfi, Editura Stock, 26 ianuarie 2011) si sa vizioneze filmul "11.6" (in regia lui Philippe Godeau, cu  François Cluzet,  France2, 3 aprilie 2013).

In incheiere, Toni Musulin sustine ca cele 2,5 milioane de euro nu sunt in posesia lui, nici in Franta si nici in Serbia, ca n-ar fi fost el cel care i-ar fi sustras din boxa!

Si intr-un fel este credibil, pentru ca dupa eliberarea lui (efectuand mai putin de 5 ani, datorita gratiilor anuale acordate de catre Administratia Penitenciara, pentru buna purtare), el n-ar fi  fost si nu este "urmarit"  (supravegheat) de catre politisti!

Ceea ce sigur, n-ar fi cazul, daca acestia ar fi convinsi ca banii sunt ascunsi de catre el, undeva!

Si atunci suntem indreptatiti sa ne punem o intrebare grava, la care putem evita raspunsul la nevoie: cine sunt cei care au sustras banii din boxa  lui Toni Musulin? 

Sau mai exact, cine sunt cei care "i-au numarat gresit", intentionat,  banii lui Musulin?

Proprietarul garajului, care l-a denuntat cand a aflat din mass-media ca acesta este dat in UG (Urmarie Generala) si i-ar fi putut  "vizita neofocial" boxa (avand si el cheile acestuia!), inainte de a-l denunta, sau intainte de "vizita oficiala" a Politiei?

Sau Michel Neyret, Directorul Adjunct al PJL care a coordonat ancheta si care foarte probabil ar fi ajuns primul la fata locului (ceea ce niciodata n-a fost nici comunicat si nici confirmat de catre anchetatori, evident!)?

Sau, este vorba de un "aranjament la amiabil" pus la cale de catre cei doi, inainte de sosirea oficiala ai politistilor?

De ce nu, niciunul dintre ei nu era "usa de Biserica": unul era evazionist si facea deturnare de fonduri via Paradisul fiscal din Insulele Caiman, iar celalat a fost cercetat penal si incarcerat pentru trafic de influenta si stupefiante, pentru coruptie, deturnare de fonduri,  asociere de raufacatori......

__________________________

[1]Printre cele mai celebre atacuri ale Societatii Brink’s (Sediul social la Richmond, Virginia, SUA, o institutie cu 54.000 de salariati in 50 de tari, fondata de catre Perry Brink in 1859), putem mentiona : pe 20 octombrie 1981 un atac al unui furgon blindat Brink’s la NY care transporta fonduri pentru o sucursala a Bancii Federale, de catre membri ai organizatiilor « Weather Underground » si « Black Liberation Army » (compusa in general din “Black Panthers), care se soldeaza cu un sesc. Atacul unui depozit al furgoanelor blindate Brink’s la Rochester (New York) in 1993 in care a fost jefuita suma de 7,4 milioane US$, al cincilea jaf ca paguba, in Statele Unite. Printre cei care au comis jaful armat era un preot catolic si un politist, amandoi membri ai IRA (Armata Republicana Irlandeza, organizatie clandestina independentista care lupta pentru unificare Irladei de Nord cu Irlanda). Atacul depozitului de furgoane blindate la Kehlen (Luxemburg) pe 17 aprilie 2000 de catre o banda bine organizata formata din Abdellatif Bekhti si Abdelkader Belliraj. Numai primul a fost prins si arestat, fiind ulterior condamnat la 20 de ani de recluziune criminala la Luxemburg in ianuarie 2003. Valoarea jafului a fost estimat la suma de 15-17 milioane de euro. Peste doua luni, ajutat de catre complici, el reuseste sa evadeze. Ei sunt insa arestati si incarcerati dupa cinci ani de cavala in januarie, respectiv, in februarie 2008.

[2]Societatea suedeza Loomis, prezenta atat in Statele Unite cat si in Europa Occidentala, este un grup leader mondial in domeniul serviciilor de transporturi de fonduri, de bijuterii, precum si alte obiecte de valoare. Loomis France (Sediul Social in 20, rue Marcel Carné ZAC de Marcreux - 93300 Aubervilliers, aria metropolitana pariziana, Presedinte Christian Lerognon) implantata pe intregul teritoriu national are ca atributii transferurile « de numerar » intre partenerii sai (retele financiar-bancare, marea distributie, administratia de stat si unitati comerciale de proximitate) dar si intretinerea, precum si gestionarea automatelor bancare (bancomatelor)

[3]Place Bellecour sau Place „Louis-le-Grand” (62.000m2, cea mai intinsa zona pietonala din Europa), avand in centrul ei statuia lui Louis XIV, se afla in sectorul doi din centrul Lyon-ului intre Saône si Rhône, fiind a treia ca marime in Franta, dupa Place des Quinconces (Bordeaux, 126 000 m²) si Place de la Concorde (Paris, 86 400 m²), depasind Piata Zocalo (Mexico City) si Piata Rosie (Moscova).

Articolul cu imagini pe Investigatie Jurnalistica

http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2009/11/jaful-secolului-fara-violenta-si-fara.html

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2020